Dr. Alis Grasu a spus care este cea mai mare problemă cu care se confruntă Serviciul de Ambulanță București-Ilfov (SABIF).
Dr. Alis Grasu, managerul general al Serviciului de Ambulanță București Ilfov (SABIF), a vorbit despre numărul și tipurile de ambulanțe din regiunea București-Ilfov și a explicat că există un deficit de medici de consultații pentru ambulanțele mici.
„La nivelul regiunii București-Ilfov, vorbim de 329 de ambulanțe. Sunt 36 de ambulanțe mici, acelea care merg doar cu medic de consultații. Din păcate însă, ele sunt tot mai puțin utilizate, pentru că avem din ce în ce mai puțini medici la consultații. Este o zonă în care noi nu suntem atractivi deloc. Aici ar putea veni medici de medicină de familie, dar care preferă să lucreze într-un cabinet decât pe ambulanță.
Sunt ambulanțele de nivelul cel mai înalt, acelea cu medic de urgență sau cu medic cu atestat de medicină de urgență, medici cu specialitate de medicină de familie și atestat de medicină de urgență. Sunt în număr de 47 la nivelul regiunii București-Ilfov.
Sunt ambulanțele cu asistenți medicali - asistenți bine pregătiți, asistenți antrenați să lucreze în urgență, asistenți care sunt antrenați să ia cele mai corecte și mai prompte decizii. Sunt în număr de 194.
Avem și mașini de transport neasistat pentru o singură persoană, sunt 27. Și sunt și 25 de mașini de transport asistat pentru mai multe persoane, pentru acei pacienți care sunt duși la control, care sunt duși în centre de recuperare și sunt mai mulți grupați. A2 se numesc ele.
Deci, în total 329, dintre care 57 sunt primite prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență în ultimul an”, a spus dr. Alis Grasu.
Cea mai mare problemă: deficitul de personal
Dr. Alis Grasu a explicat că cele 329 de ambulanțe sunt împărțite pe patru ture, însă lipsa personalului permite funcționarea a doar 80-100 de echipaje.
Aceasta a spus că ambulanțele au dotările necesare pentru intervenții de urgență, iar personalul este pregătit pentru astfel de situații, însă cea mai mare problemă rămâne deficitul de personal.
„Funcționează ziua și noaptea?”, a întrebat jurnalistul Val Vâlcu.
„Nu. Aceste 329 de ambulanțe sunt împărțite pe patru ture. În mod normal, noi nu putem înscrie cu personalul pe care îl avem - că asta e cea mai mare problemă - mai mult de 80, 90, maximum 100 de echipaje din toate tipurile. (...)
Acum ambulanțele au toate dotările pentru a putea interveni competent într-o urgență, chiar și în urgențele majore. Nu doar autospecialele sunt foarte bine dotate - respectă standardele europene - dar, în primul rând, personalul care lucrează pe ele este antrenat să lucreze în urgență”, a spus dr. Alis Grasu.
„Acum problema e că lipsesc medicii”, a spus Val Vâlcu.
„Și nu doar medicii, toate categoriile de personal la nivelul regiunii București sunt deficitare. Noi scoatem repetitiv posturi la concurs și acum vom avea 17 posturi de medici pe care le vom scoate în cursul acestei luni la concurs. Din păcate, nu suntem atractivi pentru medici. Este o meserie cu riscuri foarte mari”, a spus dr. Alis Grasu.
Riscurile și dificultățile muncii pe ambulanță
În cadrul emisiunii Academia de Sănătate, dr. Alis Grasu a vorbit și despre riscurile și dificultățile muncii pe ambulanță, de la accidentele rutiere și transportul echipamentelor grele până la intervențiile sub presiunea timpului.
„Este în primul rând riscul de accidente rutiere într-o regiune foarte aglomerată - cea mai mare aglomerație umană urbană din România -, în care ambulanțele circulă nu în regim de croazieră, ci în regim de urgență. Trebuie să ne înțelegem că riscurile de accident sunt foarte mari și categoric asta este deja o problemă.
După care, medicul care lucrează pe ambulanță nu este doar medicul care consultă, face tratament sau prescrie, iar asistentul execută ceea ce el a prescris. Medicul care lucrează pe ambulanță participă, împreună cu întregul echipaj, la transportul aparaturii medicale de pe ambulanță la pacient. Și nu-i deloc ușoară trusa. Trusele de pe mașina de urgență sunt truse metalice, foarte grele; de pe mașinile cu medic, monitorul defibrilator, tubul de oxigen, aspiratorul de secreții...
Sunt foarte multe lucruri pe care echipajul format din trei persoane - foarte rar reușim în ultima vreme să aducem și voluntari pe mașină ca să fie a patra persoană - trebuie să împartă aceste dispozitive și aparatură medicală, să o transporte la pacient.
Acolo se lucrează sub presiunea timpului, în medii care nu sunt totdeauna prietenoase. De foarte multe ori sunt medii ostile în care greu poți să-ți desfășori activitatea, sub presiunea timpului și sub presiunea aparținătorilor. Este foarte greu ca să explici în fiecare moment ce faci, cum faci, în așa fel încât oamenii să nu se irite sau să nu creadă că nu faci exact ceea ce trebuie la momentul respectiv”, a spus dr. Alis Grasu.
Presiunea camerelor de filmat, o nouă provocare pentru echipajele de pe ambulanță
Dr. Alis Grasu a vorbit și despre presiunea suplimentară creată de filmarea intervențiilor medicale, despre efortul fizic mare al echipajelor și riscurile de boli profesionale.
„În ultimii ani, apare o presiune în plus: presiunea telefonului cu cameră de filmat. Toată lumea filmează ceea ce faci și toată lumea înregistrează ceea ce faci. Așa că trebuie să fii foarte atent la fiecare gest, la fiecare manoperă, la fiecare vorbă pe care o scoți, în așa fel încât oamenii să fie convinși că tot ceea ce faci este absolut în ordine. Asta este un lucru foarte greu de dus dacă nu ești un om foarte antrenat și foarte stăpânit, cu foarte multă stăpânire de sine.
După care, ai terminat tot ce ai avut de făcut, urmează ca, dacă situația o impune - și o impune de foarte multe ori - pacientul să fie transportat la spital. De aici, medicul, împreună cu ceilalți membri ai echipajului, cară pacientul împreună cu toată aparatura la mașină, deci efortul fizic este foarte mare. De aceea sunt foarte multe boli profesionale, sunt multe persoane în cadrul instituției cu afecțiuni cardiovasculare, cu afecțiuni osteoarticulare, pentru că efortul ăsta își spune cuvântul.
Odată ce ai ajuns la ambulanță cu pacientul, monitorizezi, ajungi cu el la spital. Aici începe altă presiune, pentru că Unitățile de Primiri Urgențe sunt foarte aglomerate”, a spus dr. Alis Grasu la emisiunea Academia de Sănătate, de pe DC News.
Video: