România a ratat aderarea la Schengen în urma consiliului JAI din 8 decembrie 2022. Atunci, Austria a votat clar împotrivă, folosind ca argument problema migraţiei ilegale. Şi Olanda a votat împotrivă, însă s-a scuzat în faţa României spunând că votul a fost, de fapt, anti-Bulgaria. Doar că cele două ţări mergeau la pachet în Schengen, astfel că nu a putut fi refuzată doar una.
Dar, potrivit Gândul, refuzul Olandei ar avea altă motivaţie.
Astfel, dacă până acum s-a luat în calcul chiar că votul negativ al Olandei ar fi cauzat de Portul Constanţa, care ar fi putut deveni un competitor direct al portului Rotterdam, motivul real ar fi altul. Asta şi pentru că portul Rotterdam operează la un volum de 60 de ori mai mare decât portul Constanţa, port cu capacitate limitată, care abia face faţă activităţilor curente.
Sursa citată afirmă că "adevăratul motiv pentru care Olanda a votat împotriva aderării României la Schengen este interesul energetic în România pe care îl are firma olandeză Royal Dutch-Shell, care are sediul la Haga, în vecinătatea Guvernului Țărilor de Jos (nouă denumire a Olandei).
Shell a fost una dintre primele companii occidentale care a venit în România după Revoluția din Decembrie 1989, dar și-a vândut toate activele și a părăsit țara noastră în 2007, nedorind să rămână pe o piață mică zonală în care OMV tocmai achiziționase principala companie locală, respectiv Petrom.
Odată cu declanșarea, în februarie 2021, a războiului din Ucraina, SHELL a identificat în România noi oportunități în principal datorită poziționării lângă zona de conflict și pentru accesul facil ulterior războiului la procesul de reconstrucție al Ucrainei, dorind să folosească țară noastră în acest scop.
Sancțiunile UE față de companiile rusești, dar și sancțiunile Rusiei la adresa companiilor occidentale au consolidat „parteneriatul” ruso-olandez prezent și în relațiile LUKOIL-SHELL, generând astfel în luna mai 2022 transferul celor 400 de benzinării SHELL din Rusia către LUKOIL Rusia, tranzacție care a deschis noi scheme de evitare a sancțiunilor și embargoului petrolier care se aplică din 2023".
Lukoil are 300 de benzinării în România, pe care Shell le-ar dori mutate în portofoliul propriu, dar prima companie are probleme legale majore în România. În 2014, în justiţia din România a apărut dosarul "Lukoil", în centrul căruia se află Lukoil Holding BV Olanda, arată sursa citată. Prejudiciul estimat ar fi de două miliarde de euro.
"Tribunalul Prahova a decis menţinerea sechestrului asigurător pe acţiunile Petrotel-Lukoil deţinute de Lukoil Holdings BV Olanda, dar şi pe mai multe conturi ale companiei olandeze, până la concurenţa sumei totale de aproape 1,2 mld. euro. Decizia a fost luată pe dată de 18 februarie şi prelungeşte astfel unul dintre cele mai mari dosare de evaziune fiscală şi spălare de bani din România, care datează încă din 2015. Acţiunile asupra cărora a fost pus sechestrul nu pot fi înstrăinate.”
Toate profiturile au fost mutate ulterior pe Lukoil România, companie asupra căreia nu s-a instituit niciun sechestru.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu