Bucuresti Centenar

EXCLUSIV  1918. Rolul Bisericii și un vers din „Marseilleza românilor"

Flaviu Predescu / 30 oct 2018 / 09:19 Salveaza PDF Comentarii
Andrei Mureșanu
Descriere foto: Andrei Mureșanu

Material realizat prin programul "București-Centenar" - Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic.

În numărul 4 din Românul, publicat la Arad, Marți 31 Octomvrie (13 Noemvrie) 1918, pe prima pagină este publicat un articol a cărui titlu este preluat din poezia „Un răsunet" de Andrei Mureșanu, fiind  vorba despre Poezia Răsunet(în manuscris Unu răsunetu) celebră pentru faptul că împreună cu muzica(?) lui Anton Pan stă la baza imnului „Deșteaptă-te, române!", devenit din 1990 imnul de stat al României.

Poezia „Răsunet" a fost publicată în numărul 25 din 1848 al revistei „Foaie pentru minte, inimă și literatură". Poezia „Răsunet" Se presupune că este un ecou, un răspuns, o replică la poezia „Către români" a lui Vasile Alecsandri, publicată în numărul 21 din 1848 al aceleiași reviste.

"Preoți cu crucea'n frunte

Se apropie zorile unei nouă vieți. O lume veche, zidită în suferinți și nedreptate, trece, se prăbușește cu vuet mare, ca să facă loc unei lumi nouă, cu cer nou și pământ nou. Vine lumea nouă, care va șterge ura de veacuri dintre popoare, va șterge lacrimile de pe fețele celor obidiți, celorce atât de mult au suferit.

Ideea mântuitoare a marelui apostol al libertății popoarelor, prezidentul Wilson, pătruns-a în toate colțurile lumii și a luminat toate adâncurile ei. De-acum fiecare popor e stăpân pe soartea sa.

Neamul românesc de veacuri a oftat după ziua aceasta, pentrucă de veacuri a însetoșat după dreptate. Și astăzi nimic nu-l va abate dela hotărârea tare, de a dispune singur de soartea sa. In aceste zile se scrie pe veacuri cartea neamurilor – și cartea neamului românesc.

De se va scrie bine, fericiți vom fi; de se va scrie rău și acum, nenorociți vom rămânea în vecii vecilor. Acum dar o clipă supremă să stăm bine, să stăm cu frică și să luăm aminte cum ne împlinim datoria față de neam.

- Comitetul și Consiliul național român,

În mâinile cărora sunt depuse destinele neamului, și-a spus cuvântul în ședința ținută în Arad. Pe cale pașnică, dacă se poate, ori în caz de necesitate cu alte mijloace ducătoare la scop, dar oricum să se realiseze dreptul națiunii române de a dispune singură asupra sorții sale.

Comitetul și Consiliul Național au vorbit sute de mii și milioane de Români ca o armată nebiruită le urmează. Să meargă numai rezoluți pe calea începută.

Din frământările acestea mari toți factorii trebuie să-și ia partea cuvenită. Nu poate rămânea departe nici Biserica națională. Biserica a avut în trecut frumoasa chemare de a păstra curat sufletul românesc. Ea a trăi cu neamul, a suferit cu el și împreună s a bucurat de clipele mai liniștite ale neamului.

Din vremi bătrâne, de demult, biserica a fost locul unde sufletul românesc necăjit și asuprit a aflat scăpare și alinare. Și până astăzi ea a dat prilej tuturor elementelor de bine de a se sfătui și în lucrurile de folos neamului. Pentru toate facerile de bine cu mândrie și cu drag am privit totdeauna la biserică, și ne-a fost fală, că avem o biserică națională.

O biserică – care de veacuri a împărțit soartea neamului în bine și în rău – nu va lipsi dela împlinirea datoriei sale nici în aceste momente mari. Am crezut aceasta și nici pe o clipă nu ne-am îndoit, căci este firesc ca așezământul acesta venerabil și sfânt după umilirile suferite alături cu națiunea, acum împreună să se bucure și în zilele de mărire și de înălțare.

Și biserica și-a spus cuvântul."

Notă: Andrei Mureșanu(foto), scris și Mureșianu, (n. 16 noiembrie 1816, Bistrița - d. 12 octombrie 1863, Brașov) a fost un poet și revoluționar român din Transilvania. Născut în familia unui mic întreprinzător, a studiat filozofia și teologia Greco-Catolică la Blaj, lucrând apoi ca profesor la Brașov, începând cu 1838. A început să publice poezie în revista "Foaie pentru minte, inimă și literatură". S-a numărat între conducătorii Revoluției din 1848, ca membru în delegația Brașovului la Adunarea de la Blaj, în mai 1848.

Poemul său "Un răsunet", scris la Brașov pe melodia anonimă a unui vechi imn religios (Din sânul maicii mele), poem denumit ulterior Deșteaptă-te, române!, a devenit imn revoluționar - fiind numit de Nicolae Bălcescu „Marseilleza românilor".

După Revoluția de la 1848 Mureșanu a muncit ca traducător la Sibiu și a publicat în revista Telegraful Român, operele sale având tentă patriotică și de protest social. În 1862 poeziile sale au fost adunate într-un volum. Având sănătatea precară, a murit în 1863 la Brașov, arată sursele deschise.

În 1990, "Deșteaptă-te, române!" a devenit imnul de stat al României. 

Material realizat prin Programul Cultural București - Centenar cu sprijinul Primăriei Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic.



Te-ar putea interesa








Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?


Copyright 2018 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.25