Bucuresti Centenar

EXCLUSIV  Împușcat mortal pentru că a fluturat tricolorul pe fereastra trenului. Trista poveste a eroului Unirii

Flaviu Predescu / 12 dec 2018 / 09:29 Salveaza PDF Comentarii

Material realizat prin programul "București-Centenar" - Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic.

În numărul 22 din ziarul Românul, la cinci zile după Unire, vineri 6 decembrie 1918, este consacrat un consistent articol lui Ion Arion, stegarul din Agriș care a fost împușcat în Gara Teiuș de Sfântul Andrei, cu o zi ca Marea Unire să fie proclamată la Alba Iulia, cu doar 15 kilometri înainte de a ajunge la destinație. În momentul împușcării, Arion flutura tricolorul pe fereastra trenului care străbătea gara.

Veteran de război la 24 de ani, Ion Arion a primit onorurile cuvenite, înainte de a fi înmormântat în Cimitirul Maieri din Alba Iulia, la catafalcul său au participat membrii Consiliului Național Român și a ținut un panegiric chiar și Vasile Goldiș. Ion Arion a devenit astfel simbolul jertfei pentru Unire, fiind declarat unanim erou al poporul român.

„Inmormantarea lui Ion Arion.

Luni înainte de amiază a fost ridicat în biserica din Maieri catafalcul, pe care a fost așezat sicriul cu Mortul națiunei. Cu cămașa desfășurată, cu o pată roșie pe piept, dar cu fața senină zăcea pe catafalc stegarul Ion Arion, țăranul din Agriș, răpus de un glonț mișelesc.

Incă în noaptea de Sâmbătă spre Duminecă se lățise vestea despre atacul mișelesc din gara dela Teiuș, unde „husarii" maghiari au dat salve asupra trenului în mișcare, arborat cu steaguri românești și care aducea pe cei ce grăbiau la A.-Iulia. Advocatul din Turda d. dr. Rațiu ni-a adus-o la otelul Hungaria, unde era biroul Consiliului Central și lumea umpluse cafeneaua și sala restaurantului. Cu iuțeala fulgerului se răspândise vestea. O umbră de durere se văzu pe fața tuturora și pumnii se încleștau.

Luni înainte de amiază, în ședința Marelui Sfat, d. dr. St. C. Pop, președintele Consiliului Național îl proclamă pe Ion Arion de Mort al Națiunei Române și aduce aduce la cunoștință că înmormântarea va avea loc după amiazi din biserica Maieri.

Pe la orele 2 lume multă se îndreaptă către biserica din Maieri, ca să dea onorul din urmă stegarului Ion Arion.

Biserica din Maieri era tixită cân d puțin înainte de orele 3 sosesc delegații Marelui Sfat, în al cărui nume d. dr. Laurențiu Oanea depune pe sicriul deschis o cunună mare însoțind acest act cu următoarele cuvinte:

Națiunea română recunoscătoare pentru jertfa mare, că cu sângele Tău ai sfințit actul Unirii tuturor Românilor îți aduce prin aceste flori trecătoare, mulțumită și recunoștință eternă și-ți declară că numele Tău va fi scris cu litere de aur în Cartea eroilor, cari au murit pentru idealul nostru împlinit azi și botezat cu sângele Tău.

Pe fundele de mătasă ale cununei era scris: Prinosul Națiunei Române pentru jertfa Sfintei Uniri – Marele Sfat Național Român.

La orele 3 se începe celebrarea prohodului prin părintele Rusan, Alba-Iulia, asistat de părintele din Agriș d. George Purdea și preotul militar d. V. Debu, Arad. In panegiricul ce l-a rostit părintele G. Purdea, spune cine a fost Ion Arion. Patru ani de zile a suportat suferințele răsboiului, a fost un om virtuos și român însuflețit. Meritul e a lui Ion Arion că în Agriș s'a format garda națională comunală. Invocă răsbunarea mortului.

Vorbește apoi părintele protopop d. Rusan din Alba Iulia. Iubirea Ungurilor față de români – a spus părintele Rusan – ni-o arată cazul acesta. Jertfa aceasta a pecetluit Unirea noastră cu România.

Ca al treilea își ridică cuvântul lângă catafalc d. Vasile Goldiș, șef al secției pentru instrucție, culte și naționalități. Hristos prin patimă și moarte a mântuit neamul omenesc din sclavie așa și Ion Arion ne-a mântuit pe noi. Să nu se întristeze mama învăduvită – un frate al Mortului e în România, iar altul mai mic e acasă. Pe Ion Arion îl va eterniza istoria și-l vor cânta flăcăii și fetele dela sate în doinele lor jalnice.

După prohod, generalul Leonte prinde sicriul la cap și împreună cu soldați români ridică sicriul de pe catafalc și-l duc pe carul mortuar, lângă care se postează o trupă de onoare.

Conductul pornește încet spre cimitir. După carul mortuar pășește ca cel dintâiu generalul Leonte apoi reprezentanții marelui sfat român, 20 țărani cu preotul din Agriș în frunte. Reprezentantele Reuniunei femeilor din Blaj. Mulțimea imensă se înșiruie în ordine să-l petreacă pe cel din urmă drum, pe cel ce a pecetluit cu sângele lui Unirea tuturor Românilor.

La groapă, generalul Leonte vorbește în numele fraților din Regat. Depune omagiile Regelui României și ale armatei române.

Generalul român dă locul dlui dr. Pătăcean, avocat în Turda: Comitatul Turda-Arieș ne-a dat pe Iancu, care a luptat în 1848 cu atâta vitejie și tot el ne-a dat și pe Iancu zilelor noastre, 1918.

Protopopul Urzică își ridică cuvântul în numele comitetului național român din Alba-Iulia: Aici zac osemintele eroilor noștri naționali cari s'au jertfit pentru înfăptuirea idealului nostru. Tot aici a trebuit să se odihnească un alt erou atunci, când se întrupează idealul nostru. Mamele, a căror fii au căzut departe pe fronturi și fetele rămase fără de iubitul lor, vor merge, să încunune cu flori mormântul celui ce s'a dus și-l vor stropi cu lacrimi.

Trupa de onoare dă slave peste mormânt.

Intreg publicul adunat cântă „Deșteaptă-te Române".

Cununa depusă de Consiliul Național Român pe sicriu e dusă în satul Mortului, iar funda de la cunună e legată pe steagul, pe care stegarul Ion Arion îl strângea cu drag chiar și în clipa morții."

Notă: Ioan Arion (n. 3 iunie 1894, Agriș, România – d. 30 noiembrie 1918, Gara Teiuș, Alba) a fost un stegar, veteran de război din Primul Război Mondial, singurul martir al Unirii de la 1918, împușcat în tren în timp ce flutura tricolorul.

A murit la vârsta de 24 de ani, după ce a fost împușcat de mai multe ori în zona pieptului, focurile fiind trase de la etajul Gării din Teiuș, dar și dintr-o garnitură de tren germană aflată pe linia cinci. Rănitul a murit până când trenul a ajuns de la Teiuș la Alba Iulia, distanță de 15 kilometri pe care a parcurs-o într-o oră. În memoria martirului Ioan Arion, în anul 1994, în Stația CFR Teiuș a fost amplasată o placă comemorativă susțin sursele deschise.

Material realizat prin Programul Cultural București - Centenar cu sprijinul Primăriei Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic.

Cernauti
Ucraina
Budapesta
Basarabia
Chisinau
Transilvania Odesa
Arad
Oituz
Cenade
Alba Iulia
Marasti
Marasesti
Sibiu
Lugoj
Dobrogea
Bucuresti
Timoc
Bulgaria

Click pe marcajele de pe hartă pentru a vedea articolele legate de acel loc.


Te-ar putea interesa







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.25