EXCLUSIV  Ce comitet avea menirea să-i scoată pe români de sub „Călcâiul Ungurului”

În numărul din 13 februarie 1918, al ziarului ARDEALUL (Transilvania) – gazetă națională care avea trei apariții pe săptămână și a cărei prim-redactor era Ion Mateiu, se reclamă dispariția comitetelor naționale din Transilvania și din Bucovina. Acest fapt atrăgea după sine lipsa mesajului românesc în cele două provincii, în pofida numărului mare de români care trăiau în ele. Drept urmare, pe 2 ianuarie 1918, un comitet „al naționalităților asuprite din Austro-Ungaria”, lua ființă la „Chiev”, avându-i ca reprezentanți de seamă pe Octavian Goga și Onisifor Ghibu.

„Comitetul național al Românilor din Austro-Ungaria.

Comitetele naționale din Transilvania și Bucovina nu mai funcționează de la izbucnirea războiului cel mare.

            Nimeni nu mai vorbește astăzi în numele nostru din monarhia austro-ungară.

            In astfel de împrejurări trebuia ca în locul celor rămași acasă sub călcâiul Ungurului, să vorbească Românii cei liberi aflători în Rusia și în România, ca prizonieri, ca voluntari și ca refugiați. Trebuiau să vorbească aceștia, pentru ca Europa să știe ce voim.

            In acest scop s’a ales în ziua de 2 Ianuarie la Odesa, un Comitet național al Românilor din Austro-Ungaria, care să lucreze mână în mână cu comitetele de același fel ale celorlalte naționalități, pentru ajungerea scopului obștesc.

            Acest Comitet național intră ca o secție în Comitetul Central al Naționalităților asuprite din Austro-Ungaria cu reședința în Chiev.

            Membri ai Comitetului românesc au fost aleși domnii: Octavian Goga, Dr. G. Boiulescu, Dr. Onisifor Ghibu, Dr. Iancu Mețanu, Alexandru Lăpădatu, Dr. Iancu Nistor (bucovinean), Dr. Victor Delcu, Dr. Mihaiu Popovici, Octavian Tăslăuanu și Sever Bocu (cei din urmă pentru militari).

            Despre însemnătatea acestui comitet vom convorbi mai pe larg în alt număr al gazetei noastre.”

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News