După ce zile trecute o femeie din Mehedinţi a cerut să fie eutanasiată, împreună cu fica ei, a venit rândul Consiliului Judeţean Gorj să primească o cere asemănătoare. O femeie în vârstă de 48 ani din Târgu Jiu a solicitat Consiliului Judeţean Gorj să transmită Ministrului Sănătăţii cererea sa de eutanasiere din cauză că nu mai suportă viaţa grea pe care este nevoită să o îndure, informează ziarul Pandurul.
Autor: Adi Stroescu
Ileana Ciucur locuieşte în Cartierul Preajba şi de aproximativ un an a rămas paralizată, în urma unui accident cerebral provocat la câteva săptămâni după moartea mamei. Femeia este divorţată şi nu are copii, sigurele rude ale sale fiind cei doi fraţi. În momentul de faţă, Ileana Ciucur nu beneficiază de nici un ajutor din partea statului. Greutăţile financiare şi boala au adus-o pe femeie în situaţia disperată de a-i cere Ministrului Sănătăţii să o eutanasieze. “Domnule Ministru, ce vină am dacă am ajuns o povară pentru fraţii mei după 17 ani de muncă. Am dureri şi nu am bani nici pentru un algocalmin.
Dacă statul nu mă poate ajuta cu nimic cer eutanasierea”, se arată în cererea femeii. Ileana Ciucur l-a rugat pe fratele său să apeleze la mila autorităţilor judeţene. “Sora mea este într-o stare disperată. M-a rugat să-i duc Ministrului Sănătăţii cererea sa de eutanasiere. De aceea am cerut ajutorul Consiliului Judeţean. Ea nu are nici o formă de venit. Am încercat să obţinem un ajutor de handicap sau să fie pensionată pe caz de boală întrucât la data accidentului era în câmpul muncii. În urma examinării Comisia de Expertiză Medicală a motivat că nu se poate încadra în grad de handicap şi nu poate fi pensionată pentru că a dobândit boala în timpul vieţii”, a declarat Ion Ciucur, fratele femei.
Neavând posibilităţi materiale s-o întreţină, cei doi fraţii sunt nevoiţi să o transporte, cu pătura, de la unul la altul. “Mă doare sufletul că nu o pot ajuta suficient de mult pentru a reuşi să depăşească acest moment greu. Am familie şi nu am decât un salariu de 7 milioane de lei vechi. Încercăm să o întreţinem fiecare dintre noi. De multe ori o transportăm cu pătura de la unul la altul pentru că altfel nu este posibilă deplasarea ei. Trebuie să o supraveghem zi şi noapte pentru a o împiedica să-şi pună capăt vieţii. Avem în cameră prize şi sobă şi ne gândim că oricând poate prova o tragedie”, a menţionat Ion Ciucur. La rândul său, acesta este bolnav de diabet şi face tratament.
Înainte de a rămâne paralizată, Ileana Ciucur a lucrat ca îngrijitoare de curăţenie la un cabinet stomatologic. Aceasta a suferit accidentul cerebral, anul trecut, chiar în Ajunul Crăciunului. De atunci fraţii săi au tot plimbat-o de la un spital la altul, pentru ca în final medicii să spună că starea sănătăţii sale mai poate fi ameliorată doar de divinitate. “Am fost dusă dintr-un spital în altul, inclusiv la recuperări. Medicii nu mi-au mai dat nici o şansă şi au spus că se va întâmpla ce-o vrea Dumnezeu. Nu mai vreau să fiu o povară pentru fraţii mei. Fratele la care stau acum are diabet şi de multe ori renunţa la medicamentele lui pentru a mă întreţine pe mine. Am 17 ani de muncă, nu 17 zile, am cotizat peste tot, iar acum nu-mi dă nimeni nici 5 bani. Nu te bagă nimeni în seamă pe nicăieri. Dosarul de pensionare mi-a fost respins pe motiv că nu am vârsta de 50 de ani şi 20 de ani vechime, sunt paralizată, dar nu pot primi ajutor de handicap pentru că nu văd, vorbesc şi nu am cancer. Astea sunt motivaţiile pe care le primesc atunci când îmi cer drepturile. M-am săturat. Am ajuns la capătul puterilor şi nu mai pot face faţă necazurilor”, a declarat, printre lacrimi, Ileana Ciucur.
Citeşte şi:
O mamă cere eutanasierea ei și a fiicei sale
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu