Terra, amenințată de topirea permafrostului

Sebastian Florea / 06 dec 2018 / 03:59 Salveaza PDF Comentarii
Descriere foto:

Solurile îngheţate ale permafrostului riscă prin topire să accentueze fenomenul de încălzire a climei.

Solurile îngheţate ce compun permafrostul de pe Terra ameninţă, prin topirea lor, să elibereze virusuri străvechi şi miliarde de tone de gaze cu efect de seră (GES) pe care le ţin înmagazinate de mai multe milenii, riscând astfel să accentueze fenomenul de încălzire a climei, informează AFP.

Ce este permafrostul?

Permafrostul (în engleză) sau pergelisolul (în franceză) reprezintă acele soluri îngheţate tot timpul anului, ce acoperă 25% din terenurile din emisfera nordică, în special din Rusia, Canada şi Peninsula Alaska. Permafrostul poate fi constituit din microstraturi de gheaţă sau din mase uriaşe de gheaţă pură, cu grosimi ce ajung de la câţiva metri la câteva sute de metri. Permafrostul conţine aproximativ 1.700 de miliarde de tone de carbon, ce reprezintă dublul cantităţii de dioxid de carbon (CO2) deja prezentă în atmosferă.

Odată cu creşterea temperaturilor, permafrostul se încălzeşte şi începe să se topească, eliberând progresiv gazele pe care le neutralizase până acum. Iar fenomenul se va accelera, avertizează oamenii de ştiinţă.

Accelerarea încălzirii

Topirea permafrostului ameninţă deja obiectivul - enunţat prin Acordul de la Paris din 2015 - de a limita încălzirea climei la mai puţin de +1,5°C în raport cu era preindustrială, potrivit unui studiu ştiinţific publicat în luna septembrie. Autorii studiului descriu un cerc vicios: gazele emise de permafrost accelerează încălzirea globală, care accelerează la rândul ei topirea permafrostului.

Până în 2100, permafrostul ar putea, potrivit celui mai optimist scenariu, să scadă cu 30% şi să elibereze în atmosferă până la 160 de miliarde de tone de GES, a avertizat în 2015 cercetătoarea Susan Natali de la Woods Hole Research Center.

Virusuri uitate, eliberate

Pe lângă efectele sale climatice, topirea permafrostului, care conţine bacterii şi virusuri străvechi, reprezintă şi o ameninţare de ordin sanitar. În timpul verii 2016, un copil a murit în Siberia din cauza bolii cărbunelui (antrax), o maladie dispărută de peste 75 de ani din acea regiune. Potrivit oamenilor de ştiinţă, originea bolii ar fi constat, cel mai probabil, în dezgheţarea cadavrului unui ren care a murit de antrax în urmă cu mai multe zeci de ani.

Eliberată în aer, bacteria mortală, care poate să se conserve în permafrost timp de peste un secol, a reinfectat cirezile. Iar ameninţările nu se limitează doar la antrax. Cercetătorii au descoperit în ultimii ani două tipuri de virusuri, din care unul vechi de 30.000 de ani, conservate în permafrost. În acele regiuni arctice, pe care topirea permafrostului le-a făcut să devină mai accesibile pentru industria minieră şi cea a petrolului, oamenii de ştiinţă avertizează că unele dintre aceste virusuri ar putea să se trezească la viaţă într-o bună zi dacă oamenii vor fora prea mult în profunzimile subsolurilor.

Topirea permafrostului provoacă, de asemenea, costisitoare pagube materiale: clădiri prăbuşite, alunecări de teren, drumuri şi poduri instabile. Potrivit unui raport Greenpeace publicat în 2009, companiile ruseşti cheltuiau în epocă până la 1,3 miliarde de euro pe an pentru a repara conductele, imobilele şi podurile deformate de efectele încălzirii şi topirii pământurilor îngheţate.



Te-ar putea interesa








Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?


Copyright 2018 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.22