România vrea să intre într-un „Schengen militar”. Ciucă: Nu e o idee nouă

„Nu este o idee nouă. Îmi aduc aminte că despre Schengen militar vorbeam în 2016 sau 2017, atunci când desfășuram exercițiile de după anexarea Crimeei și invadarea Estului Ucrainei. NATO a realizat mai multe exerciții de amploare atunci pe teritoriul României.

Garniturile de tren care trebuiau să intre în țară așteptau destul de mult timp atunci la graniță, pentru a îndeplini toate acele formalități, proceduri, care vizau intrarea tehnicii de luptă pentru intrarea pe teritoriul național.

Practic, nu era problema numai la noi, era problema și de cealaltă parte a graniței și am convenit să căutăm o formulă de simplificare a acestor proceduri și ne gândeam să îi spunem Schengen militar”, a declarat Nicolae Ciucă, la Euronews România.

Acesta a făcut referire la un nou proiect demarat în Uniunea Europeană, care ar putea permite trupelor Alianței Nord-Atlantice (NATO) să se deplaseze liber între țări membre.

Această inițiativă, percepută de Moscova ca o amenințare la adresa securității sale, ar putea marca începutul unei „zone Schengen” pentru armatele NATO.

Capacitatea forțelor NATO de a opera eficient în Europa este încă limitată de restricțiile la frontieră și infrastructura inadecvată. Potrivit publicației „Politico”, comandanții UE și miniștrii Apărării au subliniat că, deși NATO a făcut progrese semnificative în depășirea obstacolelor legale, cerințele birocratice și problemele de infrastructură rămân bariere majore.

Exemple concrete de blocaj, cum ar fi amânarea livrării tancurilor Leclerc din Franța către România în 2022, au evidențiat necesitatea urgentă a acestui proiect.

În Rusia, acest acord a fost întâmpinat cu îngrijorare. Potrivit săptămânalului „Courrier International”, oficialii ruși consideră că proiectul este motivat de posibilitatea unui atac rusesc împotriva unei țări membre NATO.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că NATO se apropie constant de granițele Rusiei, ceea ce determină Moscova să ia măsuri de ripostă pentru a-și asigura securitatea.

Problemele de „mobilitate militară” au fost incluse pe agenda europeană încă din 2017, odată cu lansarea unui prim plan de acțiune. Jeanine Hennis-Plasschaert, fost ministru olandez al Apărării, a subliniat necesitatea deplasării rapide a trupelor în zonele de amenințare.

Vicepreședintele Comisiei Europene, Josep Borrell, a reiterat în 2022 că mobilitatea militară rapidă este crucială pentru a răspunde eficient la crizele emergente.

Pentru a reglementa și coordona mișcările trupelor NATO, au fost semnate mai multe acorduri, iar în 2021 a fost creat Comandamentul Comun de Sprijin și Activare (JSEC). Totuși, activitatea acestuia este încă împiedicată de reglementările naționale, subliniază Alexander Sollfrank, șeful JSEC.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News