Rafinăria Vega, deținută de KMGI, singurul producător de bitum rutier din România, decizie istorică

asfaltare
asfaltare

Rafinăria Vega Ploieşti, deţinută de KMGI (fostul Grup Rompetrol), care a rămas singurul producător de bitum din România, şi-ar putea creşte în acest an producţia, pe fondul creşterii lucrărilor de infrastructură rutieră.

Ceea ce putem lua în considerare şi analizăm în acest moment este creşterea capacităţii de producţie de bitum", a declarat, într-un interviu pentru Adevărul, vicepreşedintele KMG International pentru dezvoltare corporativă şi strategie, Alexey Golovin.

"Întrucât, în prezent, rafinăria Vega este singurul producător de bitum din România, acest produs se bucură de o cerere foarte bună. Luând în considerare planurile României de dezvoltare a infrastructurii rutiere - deoarece Uniunea Europeana alocă fonduri considerabile, iar noi cunoaştem strategia României pe termen lung privind dezvoltarea infrastructurii de transport - noi suntem conştienţi că, în curând, probabil, într-un orizont de 10-15 ani, putem anticipa o cerere foarte stabilă la acest produs. În prezent, analizăm acest proiect şi, posibil, va fi supusă spre dezbatere creşterea capacităţii de producţie de bitum", a spus Golovin.
Anul trecut, rafinăria Vega, care a rămas singurul producător de bitum rutier din România, a produs 91.700 de tone de bitum. Este un record al producţiei de bitum, din toată istoria rafinăriei. La Vega, producţia de bitum a început în anul 1923, potrivit economica.net.

[citeste si]

La Vega nu se produce doar bitum obişnuit, ci şi bitum cu polimeri. În anul 2007, în urma unei investiţii de peste 7 milioane de dolari, Rompetrol a finalizat la unitatea din Ploiesti o instalaţie de bitum rutier modificat cu polimeri, care completează gama de bitumuri rutiere. Instalaţia de producţie are o capacitate de 60.000 tone/an. Potrivit celor de la Rompetrol, "bitumul rutier modificat cu polimeri produs la Vega se distinge printr-o elasticitate îmbunătăţită şi are o rezistenţă mai ridicată la uzură si variaţiile de temperature". "De asemenea, asfaltul realizat cu acest tip de produs are o durată de viaţă cu 50% mai mare, costurile de întreţinere sunt reduse la jumătate, rezistenţa la deformaţii permanente este mai bună cu 85% şi, în plus, poate reduce zgomotul în trafic cu până la 20%, în funcţie de soluţia aleasă de constructor", mai afirmă reprezentanţii companiei.

Un exemplu ar fi o intersecţie mare din Bucureşti, cea de la Aviatorilor. După ce a fost scoasă piatra cubică, a fost folosit bitum cu polimeri, produs la Vega. Lucrarea a avut o garanţie de patru ani, termen care a expirat acum trei ani şi, niciodată până acum, nu a fost nevoie de noi lucrări în zonă, după cum spun cei de la Rompetrol. Asfaltul nu a crăpat, nu au apărut gropi, chiar dacă vorbim despre una dintre cele mai circulate intersecţii din Capitală.

500.000 de tone consum, doar 90.000 produse în ţară

Vega a rămas însă, din păcate, singurul producător de bitum din România, în condiţiile în care e nevoie de el pentru programul de construcţie şi de reabilitare a infrastructurii rutiere, una dintre cele mai dureroase probleme ale României. Bitum se mai fabrica în trecut la rafinăriile Arpechim din Piteşti şi Suplacu de Barcău, dar ambele au fost închise.

Tot ce produce Vega se vinde în România, dar reprezintă mai puţin de o cincime din necesarul de consum al ţării. "În România se folosesc aproximativ 500.000 de tone de bitum pe an, iar noi facem 90.000 de tone pe an. Practic, noi suntem la o cincime faţă de ceea ce se foloseşte în România. Ca atare, restul se aduce din import, din Polonia sau Ungaria" spunea, la finalul anului trecut, Laurenţiu Colţănel, administratorul rafinăriei Vega.

Străzile României, pline de gropi. Lipsa materialelor de calitate face ca "peticirile" să fie o constantă sezonieră

Abia ieşiţi din iarnă, vedem cum drumurile României s-au umplut de gropi. Din nou. Nici marile oraşe nu fac excepţie, cu Bucureştiul în frunte.

Acum, fireşte, începe "plombarea" gropilor, poate chiar reasfaltarea lor, aceeaşi sarabandă care secătuieşte bugetul statului, al municipalităţilor, dar şi al românilor, care pierd bani cu maşinile stricate şi nervi în trafic. Ca totul să fie "perfect" şi banii disponibili pentru reparaţii sunt din ce în ce mai puţini.

Banii alocaţi de la buget pentru lucrări sunt de două ori mai puţini ca anul trecut, sub 300 de milioane de lei. Ministrul Transporturilor spune că ajung cel puţin pentru prima jumătate din an şi că va cere fonduri suplimentare la rectificarea din vară, dacă e cazul, informează capital.ro.

Aceste incoveniente ar putea fi evitate dacă asfaltările s-ar face o dată pentru mai mulţi ani, nu doar pentru un sezon, adică lucrările să fie făcute la o calitate mai bună. Este vorba, în primul rând, de structura de rezistenţă a drumului – veche de 50 de ani, dar şi de mixtura asfaltică, care constituie stratul de uzură al drumului. Dacă acesta nu este făcut să reziste, nu va rezista. Pentru că licitaţiile se câştigă, de obicei, pe criteriul preţului cel mai mic acesta fiind motivul pentru care drumurile, cu mici excepţii, se strică în câteva luni.

De ce apar gropile pw străzi. Explicația unui specialist

Spre exemplu, în noiembrie, a fost o mare campanie de asfaltări şi reparaţii de străzi din Bucureşti. 43 de străzi din trei sectoare ale Capitalei au fost amenjate. Pe multe dintre ele, acum, după cinci luni au apărut puzderie de gropi. O posibilă explicaţie ne oferă unul dintre cei mai mari constructori de drumuri, Straco Group, prin vocea unuia din asociaţi, Alexandru Horpoş.

"Este important devizul, ce cere clientul(CNAIR sau PMB, de exemplu – n.r.), pentru că executantul face lucrările potrivit caietului de sarcini. Ce mixtură asfaltică se cere, aceea se pune. În mod normal, stratul de uzură ar trebui să dureze cam cinci ani, atât fiind şi perioada de garanţie. Dacă durează mai puţin, atunci probabil şi cerinţele din caietul de sarcini au fost minimale. Dacă e în garanţie, atunci constructorul trebuie să asigure reparaţia străzii. Sigur că acest lucru înseamnă diconfort pentru cetăţeni şi sigur că, cu cât mai rară este necesară o reparaţie, cu atât mai bine", arată Horpoş. Acesta ţine să precizeze că, în asigurarea calităţii unui drum, la fel de important ca mixtura asfaltică este strcutura de rezistenţă a drumului, care, pentru majoritatea celor din ţară, este de dinainte de Revoluţie.

Abia ieşiţi din iarnă, vedem cum drumurile României s-au umplut de gropi. Din nou. Nici marile oraşe nu fac excepţie, cu Bucureştiul în frunte.

Se poate şi altfel

Există însă şi străzi care nu au gropi. Spre exemplu, Bulevardul Aviatorilor din Bucureşti. Care a fost asfaltat încă din 2010 şi, până azi, nu a necesitat reparaţii. Nici măcar punctuale. Aceasta pentru că a fost acoperit cu o mixtură asfaltică specială, care durează mai mult în timp. Este vorba de aşa-numitul "bitum polimerizat", un bitum cu adaos de polimeri speciali – plastic, un produs cu o rezistenţă mult mai mare la temperaturi extreme faţă de bitumul clasic şi cu o aderenţă sporită. Lucrările de înlocuire a pietrei cubice cu asfalt pe Bulevardul Aviatorilor au fost finalizate în anul 2010 . De atunci, nicio lucrare de reabilitare, nicio groapă în asfalt! Deşi, evident, şi pe-acolo a plouat, a nins, ba, mai mult, fiind una dintre cele mai circulate artere din Bucureşti, au trecut, în 5 ani, zeci de milioane de maşini (conform unei declaraţii a unui reprezentant al Administraţiei Străzilor din Capitală, în anul 2010, bd. Aviatorilor era tranzitat, zilnic, de 18.000 de maşini, ceea ce înseamnă peste 40 de milioane de maşini în 5 ani, fără a lua în consideraţie faptul că, de atunci, numărul autoturismelor a crescut şi că, evident, traficul este mai intens acolo). De remarcat, lucrările au avut garanţie 4 ani. Deşi garanţia a trecut, tot nu sunt necesare reparaţii.

Folosirea bitumului polimerizat pentru extinderea duratei de viaţă a asfaltului de pe şoselele din Bucureşti la mai mult de 2-3 ani, cât este acum, este una folosită pe scară largă în Europa de Vest încă de acum 20 de ani, iar în Polonia şi Cehia, de circa 10 ani. Acest bitum special extinde durata de viaţă a asfaltului cu cel puţin 50%. Folosirea în amestecul asfaltic a bitumului polimerizat creşte rezistenţa asfaltului la temperaturi înalte sau foarte scăzute şi oferă elasticitate crescută la deformări.

Despre necesitatea efectuării unor lucrări de calitate a vorbit şi Florea Diaconu, proprietarul Delta ACM. Şi el precizează că, singur, bitumul nu garantează performanţe superioare ale asfaltului, contând şi condiţiile de trafic, şi infrastructura substratului, şi proiectul de lucrare.

România are o reţea naţională de puţin peste 16.000 de kilometri de autostrăzi şi drumuri naţionale. Aproape două treimi din aceştia sunt ieşiţi din garanţie, deci, ce se strică, trebuie reparat pe banii statului.

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play

Cele mai noi știri

Cele mai citite știri

Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2021 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: publicitate@dcnews.ro


cloudnxt1
YesMy