Elitele sociale dau impresia că sunt deasupra oamenilor ”normali”, ceea ce declanșează o contra-reacție publică, scrie Ioan. Aceasta ar fi principala eroare a puternicilor zilei.
După criza care a redus încrederea în etabilishment și după explozia rețelelor sociale, care a diminuat controlul asupra informației, modelele se schimbă.
Un nou tip de interacțiune, de conștiință colectivă și de participare socială pot fi observate în mobilizarea care a dus la pierderea alegerilor de către Victor Ponta şi se văd în reacţia publică agresivă faţă de aroganţa Mihaelei Rădulescu.
Iată, integral, editorialul scris de Angelin Ioan pentru DCNews:
Aroganța Mihaelei Rădulescu
Cine se uită pe sondaje ştie că de ajutor pentru analiza unui măsurători sociale este nu doar extinderea cifrelor, adică suprafaţa publicului măsurat, ci şi profunzimea cifrelor – adâncimea în populaţie. Nu am un sondaj pentru reacţia publică față de Mihaela Rădulescu după comentariile de la „Românii au talent”, dar pare că dezbaterea din ultimele zile este nu doar extinsă, de suprafață, ci și adâncă în opinia publică.
Pe formă, publicul - ca orice public emoțional - a reacționat disproporţionat la comentariul poate grăbit al unei vedete care altfel, a oferit multe motive de apreciere. Pe fond însă, aroganţa Mihalei Rădulescu nu este diferită de aroganţa care l-a dus pe Victor Ponta să piardă alegerile. Iar reacţia din public este pe măsură.
Acesta pare declanșatorul reacţiei virulente care sancţionează nu doar exprimarea neatentă a divei, ci mai ales simbolul - aroganţa față de strădania (nu comentăm performanța, deşi era un concurs) a unui „român normal” (cu atât mai înduioșător a unui copil).
Aroganţa şi impresia că este „peste oamenii normali”, devine tot mai mult eroarea capitală a elitei sociale – vedete, oameni de afaceri, lideri politici - care declanşează contrareacţia publică. Elita societăţii, indiferent de domeniul de exprimare - de la showbizz, la politică - este forţată să se schimbe. Iar dacă nu poate real, atunci măcar să mimeze modestia şi apartenenţa la oamenii din rândul cărora s-a ridicat, de dragul salvării propriei imagini.
După criza economică, care a redus încrederea în establishmentul corupt şi vinovat de suferinţele economice (mai ales în în occident, şi ulterior şi la noi) şi după explozia reţelelor sociale, care a redus controlul informației publice de către sursele de informare tradiţionale, apar noi modele sociale. Un nou fel de interacțiune, de conștiință colectivă și de participare socială. S-a văzut asta în mobilizarea care a dus la pierderea alegerilor de către Victor Ponta şi se vede şi în reacţia publică agresivă faţă de aroganţa Mihaelei Rădulescu.
Trebuie reformat establishmentul? Probabil. De către cine? Ideea că elita socială poate fi schimbată doar cu ajutorul cătuşelor este greşită. Relaţia de încredere dintre oameni și spiritul de onestitate - atât între cei egali cât şi între conduşi şi conducătorii vremelnici– nu pot fi refăcute doar pe bază de constrângere și frică.
Nu ne plac politicienii care ne conduc, dar ei sunt oglinda noastră ca societate. Justiția nu poate face politicieni mai buni decât poporul care îi alege. Vrem o clasă politică și o elită conducătoare cu care să fim mulţumiţi ca societate? Participarea civică şi informarea este soluţia grea. Lenea civică, bârfa de mahala în fața telejustiției şi mica satisfacţia că politicienii ies în cătuşe de la audieri nu ajută.
Şi Mihaela Rădulescu, şi în mod sigur şi Victor Ponta şi-au învăţat lecţia şi într-o formă sau alta merg mai departe, bine ar fi să învățăm și noi ceva ca societate.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
