Invitat la DC Edu, prof. dr. Florian Lixandru, inspectorul școlar general al Capitalei, a explicat care sunt cauzele rezultatelor slabe obținute de elevii români la testele PISA și de ce acestea ar trebui privite ca un instrument de diagnoză pentru sistemul de educație, nu ca un verdict.
„Unii spun așa: testul PISA nu este relevant pentru nivelul educației românești; măsoară o realitate cu niște instrumente străine de sistemul nostru. Alții merg în extrema cealaltă și privesc lucrurile apocaliptic: învățământul românesc este la pământ, este dezastru; suntem ultimii în Europa”, a punctat prof. univ. dr. Sorin Ivan, realizatorul emisiunii „DC Edu” de la DCNews. Pornind de la aceste perspective, acesta i-a adresat invitatului ediției, prof. dr. Florian Lixandru, întrebarea: „Care este părerea dvs. privitoare la aceste rezultate?”
„Sunt foarte multe cauze care conduc la aceste rezultate”, a răspuns Florian Lixandru, inspectorul general al Inspectoratului Școlar al Municipiului București și fost secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării.
Amintim că, potrivit celor mai recente rezultate ale testelor PISA publicate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), se observă o deteriorare a performanțelor elevilor români de 15 ani la toate cele trei competențe de bază evaluate: citire, matematică și științe.
Prof. Lixandru: Rezultatele PISA au mai multe cauze
„Rezultatele la testele PISA nu reflectă exclusiv ceea ce se întâmplă în clasă, ci ele sunt, la rândul lor, un rezultat al contextului socioeconomic în care copilul își desfășoară activitatea, al implicării familiei, al absenteismului, al abandonului școlar”, a mai punctat acesta.
Testele PISA, instrument de diagnoză, nu verdict
Florian Lixandru a mai spus că rezultatele PISA arată nevoia unei schimbări în educație, de la memorarea informațiilor la gândire critică și aplicarea cunoștințelor în situații concrete. Totuși, ele trebuie privite ca pe un „instrument de diagnoză”, și nu ca pe „un verdict”.
„La acest moment, școala românească se află într-un impas. Ar trebui să răspundă simultan la mai multe provocări. O provocare o reprezintă aceste rezultate la testările internaționale de tip PISA. Practic, ne obligă să privim cu luciditate vizavi de competențele pe care le au elevii noștri în ceea ce privește înțelegerea unui text, utilizarea noțiunilor de matematică în contexte diverse, explicarea fenomenelor științifice și analize, conexiuni și gândire critică vizavi de anumite situații, pe care, probabil, astfel de teste le aduc în atenția elevilor.
Totodată, școala românească trebuie să răspundă și la întrebarea: Cum îi pregătim pe elevi sau pentru ce îi pregătim pe elevi pentru viitorul apropiat? Ce trebuie să știe un elev pentru a putea face față provocărilor viitoare? Mă refer aici la Inteligența Artificială (IA), care nu trebuie trecută cu vederea.
Din punctul meu de vedere, testările internaționale de tipul PISA ar trebui să fie un instrument de diagnoză, și nu un verdict. Practic, prin această testare n-ar trebui să procedăm la ierarhizări de școli, la punerea unor etichete asupra elevilor, profesorilor și unităților de învățământ. Aceste testări trebuie să fie instrumente de diagnoză, să ne aducă nouă - cel puțin factorilor de decizie -, în vizor problemele cu care se confruntă sistemul educațional românesc.
Ele au, totuși, o relevanță, pentru că măsoară modul în care elevii pot folosi cunoștințele pe care le dobândesc în clasă în contexte diverse. E o problemă de abordare, care presupune o schimbare de paradigmă în ceea ce privește sistemul educațional: să trecem de la acea transmitere și înmagazinare de informații către rezolvarea de probleme, gândire critică, utilizarea cunoștințelor pe care le dobândim la diferite discipline în situații concrete”, a mai explicat acesta.
Cea mai mare scădere înregistrată la testele PISA 2025 în rândul elevilor români s-au remarcat la citire, unde țara noastră a pierdut 16 puncte față de ediția PISA 2022. Rezultatele au scăzut, de asemenea, la matematică și științe.
România continuă să se afle printre țările cu cele mai slabe rezultate din Uniunea Europeană. Doar Bulgaria și Cipru au obținut rezultate mai slabe la nivelul mediu al celor trei competențe principale.
