Admiterea la liceu ar putea deveni și mai complicată pentru elevii care termină clasa a VIII-a.
Noul sistem de admitere la liceu, prevăzut de Legea Educației nr. 198 din 2023, prevede posibilitatea liceelor, a colegiilor naționale, de a susține propria admitere după Evaluarea Națională. Controverse au apărut. Sunt deja câteva inițiative legislative de prorogare, adică de amânare, una cu doi ani, alta cu patru ani, a acestei admiteri organizate de licee și o altă propunere care cere eliminarea acestei prevederi legale.
Prof. Andreia Bodea, directorul Colegiului Național „Ion Luca Caragiale" din București, a fost întrebată de prof. univ. dr. Sorin Ivan, la DC Edu despre acest subiect.
Profesoara respinge acest sistem de admitere la liceu și anunță că instituția pe care o conduce nu va organiza un al doilea examen de admitere, chiar dacă această posibilitate va fi menținută.
Directoarea a spus că examenul „nu folosește nimănui” și riscă să complice și mai mult accesul la liceu
Profesoara atrage atenția asupra unor vulnerabilități precum lipsa supravegherii audio-video și a anonimizării lucrărilor, precum și asupra faptului că evaluarea și contestațiile ar urma să fie gestionate de profesorii liceelor respective.
O altă problemă majoră este riscul creșterii inechităților
Elevii ar putea fi nevoiți să se pregătească pentru încă două materii, pe lângă română și matematică, ceea ce ar favoriza familiile care își permit meditații.
Andreia Bodea a zis însă că nici actuala Evaluare Națională nu mai este potrivită și trebuie reformată. Simpla adăugare a unui nou examen nu rezolvă problema.
În ceea ce privește propunerile de amânare a noii admiteri cu doi sau patru ani, directoarea spune că prorogarea nu reprezintă o soluție. Prevederea privind admiterea separată ar trebui eliminată, iar eforturile concentrate pe reformarea Evaluării Naționale.
„Să plecăm de la varianta în care rămâne liceelor posibilitatea de a organiza, pe 50%, pe 25%, acest al doilea examen de admitere, Colegiul Caragiale nu va organiza acest examen de admitere. Este un răspuns clar, ferm și mă bazez pe punctele de vedere inclusiv ale colegilor mei”, a zis prof. Andreia Bodea, directorul Colegiului Național "Ion Luca Caragiale" din București.
„Ce este vulnerabil în acest sistem?”
„În primul rând, examenul în sine. Un examen despre care se știa. Se invocă: «Nu știam normele metodologice». Sunt două aspecte. Este sau nu util acest examen? Răspunsul meu este că, în acest moment, nu folosește nimănui și nu face decât să ne îngroape și mai rău.
Doi: dacă el este util, normele metodologice îl fac maxim de vulnerabil, pentru că în normele metodologice nu apare supravegherea audio-video, nu apare secretizarea lucrărilor, adică ele nu mai sunt anonimizate. Supravegherea în sălile de clasă și evaluarea, corectura, ar face-o profesorii din liceu, ca și soluționarea contestațiilor. E adevărat că subiectele ar fi unice, dar problema nu este cine face subiectele, ci cine evaluează. Și acesta este motivul care a făcut să explodeze opinia publică, cu acuzații de posibile fraude, de influențe, de discriminare, că sunt copii care în mod clar vor face pregătire la cele două materii în plus, pentru că își permit lucrul acesta și pe care nici nu poți să-i oprești să facă treaba asta. Ce fac cei care nu au această posibilitate? Și de aici a explodat toată opinia publică”, a zis prof. Andreia Bodea, directorul Colegiului Național "Ion Luca Caragiale" din București.
Pentru că, din ce se știe deja, pe lângă materiile de la Evaluarea Națională, adică limba și literatura română și matematica, această admitere organizată de colegiu va viza încă două materii, în funcție de colegiu. Ceea ce presupune noi meditații, într-o lume totuși devastată de probleme, chestiune care probabil va discrimina copiii din familii dezavantajate.
„Va mări și mai mult ecartul și va adânci și mai mult acest subiect extrem de delicat și de dureros al inechităților care există și care au efecte și în învățământ. Acesta este un aspect. Alt aspect este că Evaluarea Națională, așa cum este acum, este depășită și s-au spus lucrurile acestea de mult. Este depășită ca idee, este depășită ca structură de subiecte. Presupun că acum trei ani ar fi trebuit și s-ar fi putut, asta este ceea ce am sperat noi, să ni se ofere un alt model de a trece acest prag, pe care, de altfel, puține țări europene îl mai au atât de tranșant, prag cu examen. Un alt examen care să fie extins, dar nu extins în sensul complicării lui, că și aici este o discuție, ci în sensul adăugării la aceste două probe. Trebuie să mai adăugăm ceva. El nu mai este relevant. El face o ierarhie care nu este întotdeauna, îmi pare rău să o spun, cea pe care anii de liceu o susțin: copii cu medii foarte mari care nu performează în anii de liceu și copii intrați undeva la jumătate, cu 9, 9,20, care explodează în anii de liceu și se dezvoltă minunat”, a zis prof. Andreia Bodea, directorul Colegiului Național "Ion Luca Caragiale" din București.
Ar fi fost necesară și probabil că este necesară o reformare a Evaluării Naționale și, pe lângă cele două probe de care am vorbit, ar mai trebui o diferențiere în funcție de profilul liceului.
„Dacă am putea vorbi de o anumită standardizare, ai putea, nu știu, eventual, este o ipoteză, să introduci niște evaluări la sfârșit de an școlar, un tip de teze, un tip de portofoliu pe arii curriculare, cumva, astfel încât să adaugi niște plusuri la nota finală, dacă totuși ții să ai acest examen. Asta este ceea ce noi am crezut că se va întâmpla cum trebuie. Lipirea încă a unui examen... Probabil că, da, iată, oamenii au crezut: „Ia uite, s-a schimbat ceva la Evaluarea Națională”. Nu s-au gândit prea mult. Nu obținem absolut nimic. Complicăm lucrurile fără să dăm relevanță acestui prag dintre clasa a VIII-a și clasa a IX-a”, a zis prof. Andreia Bodea, directorul Colegiului Național "Ion Luca Caragiale" din București.
Nu există un sens atât de important în această inovare pentru a ne asuma tot ceea ce decurge din schimbarea respectivă. Este o situație destul de rară în spațiul nostru public. S-a coagulat o opinie comună, o perspectivă comună privitoare la acest nou sistem, prin care acesta este respins.
„Prorogarea nu este o soluție. În 37 de ani, tot apar legi ale educației și tot prorogăm articole de lege pentru că nu suntem în stare sau nu vrem, sau nu știu ce avem, să stăm la masă cei care trebuie să stea la masă. Factorul politic ar trebui să stea, dar un pic mai în coada mesei, dacă îmi este permis să spun.
A proroga un articol înseamnă că îl trimiți celor care acum intră în clasa a V-a sau în clasa a VI-a. Și ne vom trezi peste trei ani iarăși în această situație. El trebuie eliminat, dar trebuie lucrat la Evaluarea Națională”, a mai spus profesoara.
