Ministerul Energiei anunță că a transmis o alertă timpurie către Comisia Europeană, în contextul secetei hidrologice severe din România.
Ministerul Energiei a transmis o alertă timpurie către Comisia Europeană, în contextul secetei hidrologice severe din România. Potrivit ministerului, alerta va dura până când nivelul apei pe Dunăre va ajunge la niveluri care să permită funcționarea în regim de siguranță a Unității 2 a centralei nucleare de la Cernavodă.
Ministerul Energiei avertizează Comisia Europeană că debitul Dunării la intrarea în țară a ajuns la un nou minim istoric, iar asta pune în pericol funcționarea Centralei Cernavodă, în contextul în care reactorul 1 a fost deja deconectat, iar acum se depun eforturi uriașe pentru menținerea în funcțiune a celui de-al doilea reactor. Evitarea închiderii complete a centralei nucleare de la Cernavodă este importantă pentru România deoarece aceasta generează aproximativ 20% din energia electrică a ţării.
Ministerul Energiei: Oprirea Centralei Cernavodă ar genera consecințe negative asupra funcționării Sistemului Electroenergetic Național
"În contextul manifestării unei secete hidrologice severe, regimul hidrologic al fluviului Dunărea este caracterizat de reducerea debitelor și nivelurilor apei, cu efecte negative asupra condițiilor hidrologice existente în sectorul Cernavodă. Condițiile hidrologice nefavorabile au condus deja la deconectarea Unității 1 a CNE Cernavodă în data de 28 iulie 2026.
Administraţia Naţională de Meteorologie a emis începând cu 30 iulie mai multe coduri succesive de caniculă, cea mai gravă situaţie fiind în vestul ţării, pentru care s-a emis cod roşu începând din data de 2 august. În data de 3 august a fost emisă pentru perioada 3 – 7 august o informare meteorologică generală privind valul de căldură însoţit de temperaturi extreme, disconfort termic şi nopţi tropicale, codurile fiind valabile cel puţin până în data de 5 august, iar prelungirea acestora pentru următoarele zile fiind foarte probabilă, ţinând cont de prognozele actuale.
Menținerea și accentuarea condițiilor hidrologice nefavorabile generează riscul indisponibilizării și a Unității 2 Cernavodă, cu consecințe negative asupra funcționării Sistemului Electroenergetic Național", a transmis Ministerul Energiei.
"Se anticipează o creştere semnificativă a consumului de energie electrică, la vârful de seară"
Mai mult, Ministerul Energiei susține că pe fondul temperaturilor ridicate anunțate de ANM pentru zilele ce urmează, se anticipează o creştere semnificativă a consumului de energie electrică în orele de vârf. Reamintim în acest context că ministerul le recomandase, joi, 6 august, românilor (consumatorilor casnici, companiilor, instituțiilor publice și prosumatorilor) să reducă voluntar consumul de energie electrică în intervalul 19:00-23:00, până la 31 august 2026.
"Pe fondul temperaturilor ridicate, se anticipează o creştere semnificativă a consumului de energie electrică, la vârful de seară acesta putând ajunge până la valori de circa 7.800 – 8.000 MW, comparativ cu valori de circa 7.000 MW înregistrate în perioada dinaintea valului de caniculă.
Debitul extrem de redus al Dunării este aproape de pragul critic de exploatare în siguranţă a pompelor de răcire ale Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă, respectiv aproape de nivelul critic la care unităţile nucleare trebuie oprite conform procedurilor de siguranţă nucleară. Prognozele debitului Dunării realizate de către Institutul Națonal de Hidrologie și Gospodărire a Apelor pentru luna august 2026 indică un debit minim de 1.400 m3/s, debitul mediu prognozat pentru această lună fiind de 1.600 m3/s", mai transmite Ministerul Energiei.
"Planul de pregătire pentru riscuri în domeniul energiei electrice"
Totodată, potrivit Ministerului Energiei, a fost elaborat un plan de pregătire pentru riscuri în domeniul energiei electrice, dar în acest moment, nu există un impact negativ asupra pieței interne de electricitate.
"Ministerul Energiei, în calitate de autoritate competentă pentru securitatea aprovizionării cu energie electrică a elaborat Planul de pregătire pentru riscuri în domeniul energiei electrice, plan elaborat în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 2019/941 privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice – planul a fost aprobat de Guvernul României în data de 06.08.2026 prin Hotărârea nr. 582/2026.
Având în vedere situația actuală a Sistemului Energetic Național, în data de 7 august Ministerul, Energiei a emis o alertă timpurie adresată Comisiei Europene și autorităților competente din statele membre UE, în baza art. 14, alin. (1) din Regulamentul (UE) 2019/941.
În acest moment, nu există un impact negativ asupra pieței interne de electricitate.
Situația de alertă timpurie va dura până când condițiile meteorologice se vor îmbunătăți (nivelul apei pe Dunăre va ajunge la niveluri care să permită funcționarea în regim de siguranță a Unității 2 a centralei centrale Cernavodă), însă nu mai devreme de 15 august 2026, conform prognozelor meteo.
Autoritatea Competentă monitorizează atent situația și se coordonează îndeaproape cu toate instituțiile și autoritățile responsabile de gestionarea acestui subiect", se arată într-un comunicat de presă emis de Ministerul Energiei", se mai arată în comunicat.
Victor Negrescu a solicitat intervenția Comisiei Europene în criza energetică din România
Precizăm că tot astăzi, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a anunțat că a solicitat oficial Comisiei Europene convocarea de urgență a Grupului european de coordonare în domeniul energiei electrice și activarea mecanismelor europene de sprijin pentru România, în contextul situației energetice generate de seceta severă și de debitele extrem de scăzute ale Dunării.
"Efectele directe asupra securității energetice, asupra prețurilor plătite de cetățeni și asupra competitivității economiei necesită inclusiv o acțiune rapidă, coordonată la nivel european și soluții pragmatice ce beneficiază de suportul tehnic și financiar al UE. Prin întrebarea prioritară adresată Comisiei Europene, am solicitat, având în vedere mecanismele prevăzute de Regulamentul UE 2019/941:
• convocarea de urgență a Grupului european de coordonare în domeniul energiei electrice, în contextul mecanismelor de alertă și coordonare prevăzute la articolul 14 din Regulamentul UE 2019/941;
• evaluarea comună a riscurilor și coordonarea măsurilor la nivel european;
• sprijin concret pentru România, inclusiv prin mecanismele europene de asistență între statele membre prevăzute la articolul 15, precum și identificarea unor soluții temporare pentru asigurarea continuității alimentării cu energie, cu respectarea condițiilor de securitate operațională prevăzute la articolul 16, fără a abandona obiectivele asumate de România.
Uniunea Europeană are mecanisme pentru a sprijini statele membre care se confruntă cu situații excepționale, dar acestea trebuie activate. Prioritatea noastră trebuie să fie protejarea cetățenilor, a IMM-urilor și a industriei, evitând noi creșteri ale prețurilor la energie", a scris Victor Negrescu pe pagina sa de Facebook.
Avertismentul Comisiei Europene, după ce Bucureștiul a adoptat Legea decarbonizării cu amendamentul PSD privind centralele pe cărbune
Joi, 6 august, Comisia Europeană a venit cu un punct de vedere cu privire la modificarea Legii decarbonizării aduse în sesiunea extraordinară a Parlamentului României. Bruxelles-ul a atras atenția că legea în cauză a stat la baza evaluării pozitive a jalonului 114 din PNRR, iar "orice regres în reforme atrage consecințe financiare".
"Suntem la curent cu faptul că Parlamentul României a adoptat, la 5 august 2026, modificări la Legea decarbonizării, care, printre altele, schimbă condițiile privind scoaterea din funcțiune a centralelor electrice pe cărbune și lignit, legând închiderea acestora de disponibilitatea unor surse alternative cu emisii reduse de carbon. (...) În general, Comisia solicită tuturor statelor membre să își respecte pe deplin angajamentele asumate prin planurile naționale de redresare și reziliență și reamintește că orice risc de regres în implementarea reformelor va fi analizat cu atenție, putând atrage consecințe financiare", menţiona un purtător de cuvânt al CE.
Mai mult, Comisia Europeană a susținut că actuala criză energetică din România nu este legată de eliminarea treptată a centralelor pe cărbune și lignit. Declarațiile CE au venit în contextul în care, în ultimele zile, în România, se discută mult despre faptul că dacă am fi avut centralele pe cărbune funcționale am fi făcut față mai ușor provocărilor legate de riscul opririi complete a centralei nucleare de la Cernavodă, la București căutându-se vinovații.
Totodată, Comisia Europeană anunțase "că este disponibilă pentru discuții și pregătită să ofere consultanță (României n.r.) privind instrumentele existente în legislația Uniunii Europene care pot contribui la atenuarea efectelor secetei și la asigurarea securității alimentării cu energie". Vezi mai mult AICI.