Deficitul de precipitații din Europa Centrală a făcut ca Dunărea să aibă în prezent cel mai mic debit din ultimele decenii, fapt ce a determinat la rândul său închiderea Unității 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă. Semnalele venite din partea specialiștilor nu sunt îmbucurătoare nici pentru perioada următoare.
Dunărea nu a mai atins un nivel atât de critic de câteva decenii, iar premierul Ilie Bolojan a anunțat ieri că și Unitatea 2 a Centralei Nucleare de la Cernavodă ar putea să fie închisă în următoarea perioadă, dacă debitul fluviului nu va crește. Principala cauză e reprezentată de deficitul de precipitații din Europa, fenomen care s-a mai întâmplat în 2003 și care a cauzat o criză umanitară în Țările de Jos, Franța și Belgia, potrivit jurnalistului Val Vâlcu.
În prezent, previziunile specialiștilor în domeniu nu sunt deloc îmbucurătoare nici pentru luna august, iar Florinela Georgescu, director în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie, precizează că deși s-ar putea să cadă precipitații în următoarele două săptămâni, acestea nu vor reuși să influențeze debitul pe Dunăre.
„Este o situație asemănătoare din multe puncte de vedere. Dacă discutăm despre debitul Dunării, el este influențat de ce se întâmplă în Europa Centrală. Din păcate, nici noi în următoarea perioadă, cam în următoarele zece zile, nu așteptăm precipitații importante. Deci, precipitațiile acelea foarte puține care vor fi, nu vor influența în mod pozitiv debitul Dunării“, spune specialistul ANM.
O nouă cupolă de căldură deasupra Europei. Cât de mult va ploua, de fapt
România trece în această perioadă prin cel de-al treilea episod de caniculă din această vară, după cel de la final de iunie și cel din iunie, iar presiunea atmosferică este ridicată la nivel întregului continent european, motiv pentru care formarea precipitațiilor în aceste zile este puțin probabil. La fel ca în cazul valurilor precedente, directorul ANM Florinela Georgescu precizează că vorbim de „extinderea acelei cupole de aer foarte cald din Europa de Vest către Europa Centrală și țara noastră“.
„Este acea masă de aer foarte cald caracterizată de o umiditate foarte redusă. Deci, puțin probabil ca în următoarele zile, cam până spre sfârșitul primei decade a lunii august, să fie perioade cu precipitații importante în toată zona centrală și sud-estică a Europei“, punctează Florinela Georgescu.
Totuși, potrivit estimărilor meteorologice, este posibil să existe un „episod de instabilitate atmosferică“ până la jumătatea lunii august, care să închidă acest episod canicular, însă, explică specialistul ANM, „precipitațiile care vor cădea nu vor avea o mare întindere în timp“.
„De aceea, nu cred că acest episod va fi unul de natură să suplinească lipsa îndelungată de precipitații însemnate cantitativ“, precizează Florinela Georgescu, director în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie.
Apele Române: Cernavodă poate funcţiona în condiţiile actuale încă aproximativ 4-5 zile
Nivelul Dunării în zona Cernavodă scade cu aproximativ 2-3 centimetri pe zi, iar în condiţiile actuale centrala poate funcţiona la limită încă patru-cinci zile, a afirmat directorul general adjunct al Administraţiei Naţionale "Apele Române", Sorin Rîndaşu.
„Referitor la ceea ce se întâmplă în momentul de faţă la intrarea în ţară pe Dunăre, putem doar să confirmăm faptul că la Baziaş se înregistrează 1.590 metri cubi pe secundă, cu tendinţa de scădere până în data de 7 august, când se vor înregistra în jur de 1.450 metri cubi. Ce înseamnă asta pentru Cernavodă? Înseamnă o scădere undeva la 2-3 cm pe zi. În aceste condiţii, Cernavodă poate să reziste circa 4-5 zile la limită.
Prin urmare, statul român, prin reprezentanţii săi, a dispus luarea unor măsuri în regim de urgenţă, care să încerce, pe de o parte, dirijarea debitului pe Dunărea Veche, dinspre Braţul Bala. Măsurile acestea constau în încercarea de a scufunda, în locuri prestabilite, după măsurători batimetrice realizate cu ajutorul Forţelor Navale Române, a unor barje, care vor fi scufundate controlat şi care vor avea o încărcătură de piatră, probabil 500 de tone, pentru că, în momentul de faţă, date fiind nivelurile Dunării, nu este permisă circulaţia cu un etiaj foarte mare“, a spus Sorin Rîndaşu.
El a explicat că, dacă s-ar încărca mai mult, probabil că acestea ar putea să eşueze pe drum.
De asemenea, el a menţionat că a doua măsură vizează acţiunile de dragaj pe Dunărea Veche de către Administraţia Fluvială a Dunării de Jos, pe sectorul Cernavodă - confluenţa Braţului Bala cu Dunărea Veche.
„Acestea vor fi coordonate, tot aşa, în urma măsurătorilor batimetrice efectuate. Va fi, în primă fază, o concentrare în zona confluenţei şi apoi, pe cât posibil, în zona Cernavodă, cu restricţiile impuse de funcţionarea centralei, în speţă evitarea producerii turbidităţii. Dacă se constată că apar creşteri de turbiditate, probabil că în zona de prelevare se vor opri acţiunile respective. În aceste condiţii, este destul de dificil de spus că totul este în siguranţă. Sunt riscuri, dar se face tot ceea ce este omeneşte posibil pentru menţinerea în funcţiune a centralei nucleare, care, în momentul de faţă, aduce un aport important, mai ales în condiţiile în care şi în Ungaria, din patru grupuri, trei deja au fost oprite, iar Bulgaria semnalează, de asemenea, probleme în funcţionarea centralei nucleare de la Kozlodui. Prognozele nu sunt foarte îmbucurătoare.
Singurul lucru pe care putem să-l spunem este că, în Bazinul Superior, în Austria, se înregistrează precipitaţii, ceea ce a permis creşterea nivelurilor râurilor din zonă, care alimentează Dunărea Superioară, dar trebuie menţionat faptul că sunt şapte zile de parcurs până la intrarea în ţară şi, de la intrarea în ţară până la zona Cernavodă, mai sunt încă cinci zile. Deci vorbim de două săptămâni în care trebuie găsite, cu resursele locale, soluţii care să permită în continuare funcţionarea centralei nucleare. Rămâne de văzut ce capacităţi mai sunt, şi acestea sunt limitate, capacităţi de acumulare care pot fi evacuate controlat în perioada următoare, doar în momentele în care este absolut necesar, pentru că propagarea se face cu o foarte mică variaţie de cotă, dar ea există şi trebuie să se încerce nivelarea, compensarea acestui lucru“, a declarat Sorin Rîndaşu.
El a afirmat că acestea sunt măsurile propuse în momentul de faţă şi dispuse prin hotărârile Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.
„Şi pentru că am discutat de riscurile pentru intervenţiile care se fac în zona Braţului Bala, aş dori să explic puţin că, în cazul amplasării acestor barje, care au dimensiuni de 70 de metri lungime, 3 metri înălţime şi 10 metri lăţime, acestea trebuie să se aşeze pe fundul apei. Operaţiunile respective sunt efectuate de specialiştii Armatei şi ai AFDJ, împreună cu scafandrii, iar ele trebuie să fie bine fixate pe fundul apei. Şi, după ce această operaţiune este finalizată, ţinând cont de vitezele şi de adâncimea apei în zonă, este foarte dificil de spus în momentul de faţă, dar pot exista chiar şi deplasări ulterioare ale acestora, iar atunci rolul lor să fie diminuat.
Este un efort care se face pentru a putea încerca să stabilizăm toată zona respectivă şi am speranţa că, totuşi, lucrurile merg în direcţia bună. În plus, dacă discutăm de tot ce înseamnă partea de centrală nucleară, lucrurile sunt clare, nu se pune problema unor riscuri la centrală. În momentul în care se ating pragurile, procedurile lor sunt extrem de clare şi totul se pune în siguranţă instantaneu. De fapt, acestea sunt lucruri care sunt de la sine înţelese. De asta sunt măsuri şi praguri preventive stabilite puţin mai sus decât cele până la care s-ar putea funcţiona şi, în condiţiile în care constatăm că nivelurile vor scădea după toate aceste eforturi, dacă situaţia o impune, probabil că se va opri şi reactorul 2 pentru a păstra totul în siguranţă“, a mai spus Sorin Rîndaşu.