Republica Moldova ar putea primi o foaie de parcurs pentru aderarea țării la UE.
Viceprim-ministrul Republicii Moldova pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, a salutat miercuri mesajul preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, privind pregătirea unor foi de parcurs pentru ţările candidate care avansează rapid în procesul de aderare la Uniunea Europeană. "Este un semnal politic important, care arată că eforturile ţărilor care efectuează reforme sunt recunoscute", a subliniat oficialitatea moldoveană, citată de Radio Chişinău.
"Comisia Europeană a apreciat în repetate rânduri progresele Republicii Moldova, iar noi sperăm ca ţara noastră să se numere printre cele care vor primi o asemenea foaie de parcurs. Pentru Moldova, aceasta ar aduce mai multă claritate şi predictibilitate şi ne-ar ajuta să ne concentrăm şi mai bine eforturile şi resursele pe realizarea acestui obiectiv naţional", a afirmat Gherasimov într-o postare pe Facebook.
"O procedură similară a fost folosită pentru valurile precedente de extindere a UE"
"Potrivit Comisiei, o astfel de foaie de parcurs ar urma să stabilească priorităţi clare, termene şi rezultate concrete în implementarea reformelor şi să ofere o imagine mai clară asupra etapelor următoare. Ea nu stabileşte dinainte data aderării şi nici ritmul negocierilor, care rămân legate de progresele şi reformele realizate de fiecare ţară. O procedură similară a fost folosită pentru valurile precedente de extindere a UE", menţionează viceprim-ministrul moldovean în acelaşi mesaj.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat miercuri, în discursul privind Starea Uniunii Europene susţinut în Parlamentul European, că Uniunea trebuie să recâştige "inima europenilor" şi să consolideze sentimentul de apartenenţă la o comunitate europeană mai largă.
Ursula von der Leyen a indicat în mod explicit Republica Moldova, Ucraina şi ţările din Balcanii de Vest ca exemple de state apropiate de Uniunea Europeană pentru care ideea europeană este în continuare vie, notează Radio Chişinău, conform Agerpres.
Comisia Europeană redirecţionează resurse pentru a ţine pasul cu ritmul alert al reformelor din Republica Moldova
Republica Moldova face reformele de aderare la Uniunea Europeană atât de rapid încât Comisia Europeană este nevoită să-și redirecționeze resursele pentru a ține pasul, chiar dacă aderarea rămâne legată politic de candidatura Ucrainei, blocată de Ungaria, spun oficialii UE.
Guvernul de la Chișinău a implementat reformele necesare atât de rapid încât Comisia încearcă acum să recupereze terenul pierdut, realocând resursele existente pentru a monitoriza progresul, au susținut sursele.
„Rezultatul impresionant al Moldovei în ceea ce privește reformele UE dă roade. Am avut o convorbire bună cu noul prim-ministru Vasile Tofan, în cadrul căreia am discutat următorii pași pe calea aderării Moldovei la UE”, a scris marți, pe X, comisarul european pentru Politica Europeană de Vecinătate și Negocieri de Extindere, Marta Kos.
Departamentul pentru extindere al Comisiei, deja suprasolicitat de progresele simultane din mai multe țări candidate, a trebuit să mute resursele către statele cu cele mai bune performanțe.
Chișinăul a insistat intens asupra reformelor cerute de UE de când Maia Sandu a devenit președinte în 2020, instalând un guvern pro-UE cu o majoritate parlamentară confortabilă. Maia Sandu a susținut în repetate rânduri că aderarea la UE este singura cale de consolidare a democraţiei în Republica Moldova.
„Reformele pe care le întreprindem în ultimii cinci ani sunt cu adevărat fără precedent. Formula noastră pentru ca aceste reforme să aibă succes este voința politică și determinarea poporului nostru de a lucra puternic în favoarea ferestrei de oportunitate actuale care există în Uniunea Europeană”, a declarat presei Cristina Gherasimov, viceprim-ministrul Republicii Moldova pentru Integrare Europeană, în marja unei reuniuni ministeriale.
Beneficii economice ale aderării la UE pentru țările din Balcanii de Vest și Republica Moldova
La rândul ei, Comisia Europeană trebuie să verifice dacă candidații realizează reformele corect, ceea ce înseamnă că trebuie să își adapteze expertiza la ritmul pe care fiecare țară îl poate susține în mod realist.
Marți, FMI a publicat un raport care analizează potențialele beneficii economice ale aderării la UE pentru țările din Balcanii de Vest și Republica Moldova, excluzând Ucraina din cauza „dimensiunii mult mai mari și a conflictului militar continuu”.
Acest progres tehnic rapid contrastează în mod ciudat cu realitatea politică din Consiliul UE, unde căile de aderare ale Ucrainei și Republicii Moldova rămân legate.
Cuplarea politică cu Ucraina
„Cuplarea” Republicii Moldova cu Ucraina se referă la practica informală de conectare a proceselor de aderare a două țări.
Gruparea țărilor este deosebit de utilă în timpul ratificării, deoarece permite statelor membre să ratifice un singur tratat de aderare - așa cum a fost atunci când România și Bulgaria s-au alăturat blocului comunitar în 2007.
Ucraina și Moldova și-au început împreună procesele de aderare în 2022, la doar câteva zile după ce Rusia a declanșat războiul cu țara vecină. În decembrie 2023, liderii UE au deschis negocierile de aderare cu ambele țări simultan.
Procesul de la Kiev a fost apoi blocat timp de doi ani de un veto din partea Ungariei, înrădăcinat în dispute bilaterale privind tratamentul minorității maghiare din Ucraina.
Avântul a revenit după ce partidul Tisa al lui Péter Magyar l-a înlăturat pe Orbán de la putere în aprilie, determinând Budapesta și Kievul să deschidă negocieri pentru a rezolva disputele bilaterale. În iunie, Ungaria și-a ridicat vetoul asupra primului grup de negocieri.
Al doilea dintre cele șase clustere s-a deschis în iulie. De atunci, însă, Ungaria a încetinit din nou procesul, deoarece peste un deceniu de retorică anti-Ucraina sub Orbán face ca progresul rapid să fie greu de acceptat pentru mulți maghiari, scrie sursa citată.
Deși fricțiunea este o chestiune pur bilaterală între Ucraina și Ungaria, cuplarea înseamnă că Moldova este prinsă la mijloc.