Nu este vorba despre echipamente ofensive, ci despre capabilități logistice și de sprijin. Vom deveni o țintă pentru Iran? Aflăm răspunsul de la Tudor Curtifan, redactor-șef DEFENSE ROMANIA.
Tudor Curtifan, DEFENSE ROMANIA
„Nu este vorba despre echipamente ofensive. Sunt echipamente pentru realimentare în aer a avioanelor, probabil pentru operațiuni în zona Orientului, astfel încât să se mărească raza de acțiune a acestor aeronave.
Sunt echipamente foarte importante. Rămâne de văzut dacă vor fi folosite și pentru misiuni ISR, adică misiuni de supraveghere și recunoaștere. Trebuie spus că o situație similară a existat și în august 2025. Atunci a fost trimisă o notificare de către administrația prezidențială, la câteva zile după războiul de 12 zile, în care se menționa că Statele Unite solicită posibilitatea de a trimite în România, la baza Mihail Kogălniceanu, exact aceste avioane de realimentare și pentru misiuni ISR, în vederea unor posibile operațiuni în Orient. Acele operațiuni nu au mai avut loc, dar notificarea a fost trimisă Parlamentului. Acum s-a votat această solicitare; practic nu s-a schimbat nimic, în afară de situația din Orient. În acea notificare erau menționate și aceste avioane.
Aceste aeronave sunt importante pentru a supraveghea, vorbim despre un radar aerian care decolează din România și acționează în zona Orientului, pentru a identifica lansări de rachete și alte operațiuni care ar putea veni dinspre Iran. Trebuie menționat clar că nu vorbim despre avioane de luptă. Nu vor decola avioane de luptă din Câmpia Turzii sau de la Mihail Kogălniceanu pentru astfel de operațiuni. Distanța este foarte mare și nici în Afganistan sau Irak nu s-a întâmplat acest lucru”, a zis Tudor Curtifan, redactor-șef Defense Romania.
Reprezentanții Iranului au spus că toate statele care vor ajuta sau vor sprijini Statele Unite în acest război vor deveni ținte. De aici apare întrebarea legată de bazele americane din regiune, mai ales că au fost atacate baze americane din mai multe țări vecine. Devine România o țintă pentru Iran?
„Teoretic, pe hârtie, se poate spune și asta. Dar, realist vorbind, scenariul este puțin probabil. Distanța este foarte mare. România se află teoretic în raza de acțiune a unor rachete iraniene, dar în zona cea mai îndepărtată a acestei raze. Ar fi foarte dificil ca o astfel de rachetă să parcurgă mii de kilometri fără să fie doobrâtă de alte state. Ar trebui să treacă, de exemplu, prin Turcia sau Bulgaria. Să nu uităm că Grecia a mutat sisteme Patriot la granița cu Bulgaria pentru a intercepta eventuale rachete. Prin urmare, geografia ne ajută. Răspunsul meu este că un astfel de atac ar fi puțin probabil și, practic, inutil”, a zis jurnalistul.
În plus, există și sistemul de la Deveselu, scutul antirachetă. Acesta are un radar foarte puternic, care detectează lansările de rachete, iar baza propriu-zisă este dotată cu rachete de interceptare. Acestea sunt concepute tocmai pentru a neutraliza astfel de amenințări.
„Să nu uităm că scutul de la Deveselu, acest sistem de suport aflat acolo, a fost construit tocmai pentru a combate amenințarea rachetelor balistice iraniene. Pe lângă sistemul de la Deveselu există și un sistem Mamba francez, care poate intercepta rachete, precum și sisteme Patriot. Așadar, există o apărare antiaeriană pentru rachete cu rază lungă de acțiune. Din păcate, dacă mă întrebați pe mine, suntem mai descoperiți în fața dronelor. Aici încă avem lucruri de recuperat, mai ales în contextul problemelor cu Federația Rusă. Să nu uităm că dronele reprezintă o amenințare reală pentru securitatea României. Noapte de noapte vedem în apropierea României drone folosite în războiul din Ucraina, multe dintre ele fiind de producție iraniană”, a mai zis Tudor Curtifan.