Ambasada Rusiei la București acuză România că nu a prezentat public toate dovezile privind legătura dronelor căzute pe teritoriul țării cu Rusia, în timp ce MAE le-ar fi prezentat diplomaților ruși fragmente de polistiren.
Ambasada Rusiei la București acuză autoritățile din România că nu au prezentat fapte sau dovezi concrete privind proveniența dronelor căzute pe teritoriul țării noastre. Diplomații ruși afirmă că, la Ministerul Afacerilor Externe din România, le-ar fi fost prezentate bucăți de polistiren în locul unor dovezi, se arată în publicația rusă Izvestia.
Ce susține Ambasada Rusiei
La sfârșitul lunii iulie, ambasadorul Rusiei în România, Vladimir Lipaev, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe în urma incidentelor legate de dronele care au căzut pe teritoriul României, cel mai grav incident fiind înregistrat la Galați, unde un aparat a explodat pe un bloc din centrul orașului. Atunci, o mamă și fiul său, un adolescent de 14 ani, au suferit arsuri și au fost internați în spital.
Ambasada Rusă susține că presa din România a relatat intens, timp de aproximativ două săptămâni, despre neutralizarea mai multor drone. „Responsabilitatea pentru acestea ar fi fost atribuită fără echivoc Rusiei”, se arată în articolul publicat astăzi, 12 august, de sursa citată mai sus.
„În cadrul discuției de la Ministerul român de Externe, diplomaților le-au fost prezentate bucăți de polistiren. Li s-a propus să le considere drept dovezi ale originii rusești a dronelor doborâte. Cu toate acestea, nu au fost prezentate niciun fel de fapte care să lege aceste aparate de Rusia”, precizează sursa menționată.
Ambasada mai afirmă că incidentul ar fi fost o „punere în scenă” menită să justifice în fața opiniei publice politica de militarizare și creșterea cheltuielilor militare.
Ce obiective ar urmări Bucureștiul, potrivit Ambasadei Rusiei la București
Potrivit articolului, România declară de mai mulți ani că este necesară consolidarea capacității militare a aliaților în zona Mării Negre. Autorii susțin că țara se poziționează drept un „avanpost al NATO” și, în paralel, achiziționează armament occidental costisitor.
Articolul citează Eurostat și afirmă că aproximativ o treime dintre locuitorii României se află în risc de sărăcie și excluziune socială. Este amintit și deficitul bugetar de anul trecut care a depășit 7% din PIB, iar în 2026 autoritățile încearcă să îl reducă la 6,2%. Dacă în 2025 România a cheltuit 2,2% din PIB pentru apărare, bugetul pentru 2026 ar prevedea 2,5%. Aproape 40% din această sumă ar fi destinată achizițiilor de armament. Partea rusă afirmă că observă o consolidare a forțelor și infrastructurii NATO în apropierea granițelor Rusiei.
Vadim Truhaciov, conferențiar la Universitatea Financiară de pe lângă Guvernul Rusiei, susține că achiziționarea de armament occidental reprezintă una dintre condițiile pentru obținerea unor fonduri europene. În opinia sa, Bucureștiul încearcă să obțină o finanțare mai mare prezentând România drept un stat aflat în prima linie.
Egor Sergheev, cercetător principal la Institutul de Studii Internaționale al MGIMO (Institutul de Stat pentru Relații Internaționale din Moscova), spune că autoritățile ar putea folosi tema dronelor ca instrument politic. În funcție de obiective, aceasta ar putea atrage mai multă sau mai puțină atenție din partea UE și a SUA.
Articolul mai susține că tendința de creștere a bugetelor pentru apărare este vizibilă în întreaga Europă de Est, iar cele mai mari creșteri după 2022 ar fi fost înregistrate în Polonia, România și statele baltice. Mai mult, ambasada Rusiei concluzionează că Bucureștiul ar trebui să fie conștient de consecințele unor „pași nechibzuiți”.
Rusia își continuă discursul față de România
Un astfel de discurs din partea Moscovei nu este nou în relația cu România. În ultimii ani, oficialii ruși au respins în mod repetat acuzațiile formulate de autoritățile române, mai ales în cazul dronelor ajunse pe teritoriul țării noastre.
Un exemplu recent este declarația purtătoarei de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, care, după incidentele cu drone din iulie, a calificat acuzațiile Bucureștiului drept nefondate. Ea a susținut atunci că autoritățile române ar folosi astfel de incidente pentru a-și justifica politica de sprijin pentru Ucraina. Zaharova a avertizat și că Moscova va oferi un „răspuns corespunzător” măsurilor luate de România.
Amintim că Zaharova a avut o reacție de acest fel și la începutul lunii trecute, după ce România a decis închiderea Consulatului General al Federației Ruse de la Constanța ca reacție după incidentul grav de la Galați. Ea a calificat decizia drept o măsură „neprietenoasă”.
Cele mai recente incidente cu drone rusești
Pe 29 mai, s-a înregistrat cel mai grav incident din 2026 și unul dintre cele mai importante de la începutul războiulu din Ucraina. O dronă a intrat în spațiul aerian românesc în timpul unui atac rusesc asupra unor obiective din Ucraina și s-a prăbușit pe acoperișul unui bloc din Galați. Două persoane au fost rănite. MApN a identificat aparatul drept Geran-2, de fabricație rusească, iar în fragmente au fost găsite inclusiv inscripții chirilice și elemente care indicau modelul.
În aceeași zi, MAE l-a convocat pe ambasadorul rus și a transmis că nu există „niciun fel de dubiu” asupra responsabilității Federației Ruse pentru incident.
La finalul lunii iulie, au avut loc, din nou, mai multe incidente. Concret, în intervalul 24-26 iulie, țara noastră a raportat o serie de încălcări ale spațiului său aerian și a doborât trei drone.
Potrivit autorităților, fragmentele recuperate au fost analizate, iar MAE a transmis pe 27 iulie că investigațiile Parchetului au confirmat proveniența rusească a componentelor dronei distruse pe teritoriul României.
Citește și: Două drone Gerbera, distruse în zona Neptun Deep, în Marea Neagră