EXCLUSIV  Transplant medular, complicații, riscuri. Boala care apare la aproape jumătate dintre pacienți

Ema Apostu / 09 oct 2017 / 20:57 Salveaza PDF Comentarii

Alina Tănase, medic în cadrul secției de transplant medular a Institutului Clinic Fundeni și invitatul DC News în cadrul emisiunii ”Academia de Sănătate”, a discutat despre complicațiile pe care le presupune transplantul medular.

”E o procedură complexă, este foarte important și tratamentul înainte de administrarea acestor celule, dar și după ziua 0 a transplantului. Tratamentul dinainte de perfuzia cu celule este acest tratament chimioterapic, care în principal este format din citostatic plus sau minus radioterapie în anumite cazuri. Pentru transplantul autolog folosim această doză, mieloablativă îi spunem noi, această doză înaltă de citostatice care distruge teoretic toate celulele măduvei, și noi revenim cu aceste celule sănătoase care refac hematopoieza și sângele. După ce punem celulele sănătoase, există o perioadă pe care o traversează fiecare pacient în care nu are celule sănătoase, vorbesc de leucocite, de trombocite și o hemoglobină mică. Deci are risc mare infecțios, are risc mare de sângerare și pacientul trebuie să stea în aceste camere speciale cu aer și apă filtrată pentru a fi cât mai protejat de orice risc infecțios. El nu se poate apăra singur și atunci trebuie să minimalizăm riscul infecțios pentru acestă perioadă.

Complicații date de citostatic

Dacă vorbim de un transplant autolog în care măduva se reface cu celulele pacientului, atunci în momentul în care măduva se reface și hemograma deja se apropie de normal, am scăpat de principalele complicații, fiindcă vorbim doar de complicațiile date de citostatic, și când vorbim de citostatic în doză și mai mare, cu siguranță că efectele adverse pot să fie pe măsură. Perioada de aplazie, perioada în care nu are aceste celule care apără este în jur de 7-10 zile, uneori două săptămâni, trei săptămâni, dar în momentul în care se refac aceste celule, am scăpat de marea majoritate a complicaților.

Complicații imune

Povestea este diferită pentru un transplant alogeneic, când vorbim de celule de la altcineva, de la donator, fiindcă pe lângă complicațiile aplazie, pe lângă aceleași complicații de la transplantul autolog, vorbim de complicații imune, fiindcă întotdeauna, chiar dacă pe hârtie perechea pacient- receptor este compatibilă hla, când punem alte celule în organismul unui pacient, întotdeauna ne așteptăm la reacții imunologice. Principala complicație imunologică este boala de grefă contragazdă, așa o numim noi, adică un atac al limfocitelor donatorului față de celulele primitorului.

O altă boală

Asta deja este o altă boală, o altă boală care are la bază această reacție imunologică și care are tratament specific și care într-adevăr poate să fie de diferite grade, până la un grad înalt care îi poate pune viața în pericol. Sigur, există și șansa de rejet, ca la orice transplant. Există și șansa ca celulele să nu grefeze, datorită diverșilor anticorpi, dar rata de rejet și de respingere a grefei într-un transplant medular este mică, vorbesc de 5-10%.”, a spus medicul Alina Tănase.

Boala de grefă contragazdă apare la aproximativ 40% dintre cazuri, iar la 10-15% dintre pacienți boala are un grad mare, spune medicul.

Răspunsul integral îl puteți urmări în video următor:

 

 

DCNews a demarat, în colaborare cu prof. dr. Irinel Popescu, președinte al Academiei de Științe Medicale, un proiect dedicat informării publicului, dar și a specialiștilor, asupra unor subiecte medicale de actualitate. Seria de emisiuni realizată de profesorul Irinel Popescu, sub egida Academiei de Științe Medicale, este publicată în rubrica Academia de Sănătate. 

[citeste si]

VOTEAZA ARTICOLUL

TOP STIRI CELE MAI...







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Vezi versiunea de mobil a siteului

nxt.de.h1