Pe cât e de cunoscută și apreciată acum, pe atât a avut o viață simplă, la țară, în compania surorilor sale, fiind educată și crescută de bunici. Pentru actrița Monica Davidescu, căci despre ea este vorba, copilăria nu a fost una ușoară, pierzându-și mama la doar trei ani. De atunci a fost crescută de bunica din partea tatălui, care a învățat-o aproape tot ce știe acum și a format-o ca om. Toată copilăria și adolescența și-a petrecut-o la bunici și și-a amintit cu drag cât de mult aștepta revederea.
Și-a pierdut mama la 3 ani!
“Povestea mea e diferită de poveștile vacanțelor petrecute la bunici. Noi suntem trei surori, eu sunt cea mijlocie și mama noastră a plecat dincolo prea curând. Când s-a întâmplat eu aveam doar 3 ani, sora mea cea mică 1 an, iar cea mare 5. Am fost crescute de bunica din partea tatălui. Și tata locuia cu noi, dar era toată ziua plecat la serviciu.
Copilăria și adolescența mea au fost o întreagă vacanță la bunici. Îmi amintesc că aveam multe responsabilități legate de gospodărie, munca în grădină, pe holdă cu pusul în pământ sau adunatul recoltei, la grădini la strânsul fânului pentru animale, în ograda cu animalele care trebuiau hrănite și adăpate la anumite ore, nu mai spun de mulsul vacilor și prepararea alimentelor pe bază de lapte. Toate acestea trebuiau făcute cu ajutorul bunicii sau a bunicului, în sprijinul lor, abia după aceea aveam voie la teme, și totuși toate trei surorile am fost premiante. Aveam și timp să ne jucăm sau să citim și aceste activități deveneau cu atât mai plăcute cu cât le făceam într-adevăr pentru relaxare”, își amintește Monica Davidescu.
“În fiecare vară bunica ne ajuta să ne facem bagajele și plecam împreună cu tata și bunica la mătușa noastră de la Bușteni pentru trei zile. Era ca evadarea în cosmos. Mergeam 7 km pe jos, fiecare cu bagajul în spate până la tren, în timpul acesta ne jucam jocuri precum fazan sau ne povestea bunica ceva cu tâlc, sau tata ne punea întrebări de cultură generală la care ne grăbeam să răspundem, apoi mergeam cam trei ore cu trenul și călătoria asta era cea mai plăcută. Stăteam cuminți la locurile noastre și ne uitam pe fereastră, dar eu îmi amintesc cum mi se îmbogățea imaginația cu fiecare dram de viteză prins de tren. Când ajungeam la apartamentul de două camere al mătușii parcă eram într-un nou palat, cam strâmt ce-i drept, pentru că ne loveam des în mobile, dar un palat. Baia la cadă era cel mai plăcut moment al călătoriei și mătușa ne lăsa pe toate trei să stăm mult în cadă și să ne bălăcim. Acum când întru în baia mătușii nu am loc de întors dar atunci mi se părea ceva extraordinar de mare și special”, mai povestește actrița.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
