Ovidiu Băjenaru a fost întrebat despre tulburările cognitive și a explicat care este situația în momentul de față și ce se ascunde sub această mare și nefericită umbrelă pentru pacient.
Șeful Clinicii de Neurologie de la Spitalul Clinic Universitar de Urgență București a spulberat un mit - DEMENȚA NU ESTE O BOALĂ, așa cum credeam mulți dintre noi. Mai multe detalii în interviul de mai jos.
"Din păcate, în populația generală, termenul acesta nu este foarte bine înțeles. Tulburările cognitive se referă la o deteriorare cronică - nu ne referim la cele acute legate de diverse evenimente acute - la acele boli care duc la o dezorganizare progresivă a rețelelor de neuroni din creier și care, încet-încet, determină deteriorarea cognitivă al cărui stadiu cel mai avansat este demența. Aici se fac cele mai multe confuzii pentru că demența nu este o boală psihiatrică, ci un sindrom neurologic. Când spun sindrom, spun că demența nu are o singură cauză. Ea nu este o boală. În spatele unui sindrom demențial se pot ascunde foarte multe boli. Dar în același timp trebuie înțeles că până când ajungem la demență sunt o serie de tulburări cognitive când unele afectează memoria, alteori este afectată capacitatea de luare a deciziilor, în alte cazuri este afectată orientarea în spațiu a individului, iar în alte cazuri este afectată comunicarea socială.
Este foarte interesant pentru că unul dintre domeniile cognitive ale oamenilor este ceea ce se numește cogniție socială. Sunt multe aspecte legate de tulburările cognitive. Până se ajunge la demență, sunt o serie de tulburări care adesea sunt confundate cu altceva, mai ales cu tulburări psihiatrice, ele nefiind niște boli psihiatrice.
Lipsa de exercițiu intelectual, factor de risc
Trebuie înțeles că soarta acestor oameni este diferiță, la fel și posibilitățile noastre terapeutice în funcție nu de manifestările acestea în sine, ci de boala care le produce. Când diagnosticăm un astfel de pacient, nu trebuie să ne oprim la atât, ci trebuie să mergem mai departe să vedem care este boala care determină tulburarea cognitivă. Cel mai frecvent este boala Alzheimer. Boala Alzheimer nu înseamnă demența Alzheimer. Demența din boala Alzheimer este ultimul stadiu de evoluție al bolii. Boala aceasta este neurodegenerativă, deci tot o boală neurologică. Aceasta începe, ca leziuni, cu foarte mulți ani înaintea primelor manifestări, până când să apară tulburările de memorie evidente. A doua cauză este reprezentată de bolile vasculare cerebrale, nu neapărat accidente vasculare cerebrale mari. Pot fi accidente vasculare cerebrale mici, așa numitele accidente lacunare, care sunt cele mai caracteristice pacienților cu hipertensiune arterială. Toți factorii de risc pe care i-am menționat pentru accidentele vasculare cerebrale sunt, în același timp, factori de risc pentru deteriorarea cognitivă, mergând până la demență, indiferent dacă pacientul face sau nu accidente vasculare cerebrale.
Diabetul zaharat, obezitatea, fumatul, alcoolul, lipsa de exercițiu fizic, lipsa de exercițiu intelectual - toți sunt factori de risc pentru exprimarea și agravarea tulburărilor cognitive mergând până la demență. Trebuie să depistăm tulburările cognitive înainte de stadiul de demență și factorii aceștia de risc tocmai pentru că acționând asupra lor să prevenim apariția demenței. Din păcate, odată apărută, nu există tratament pentru demență. Sunt niște tratamente simptomatice care sunt mai eficiente atunci când este boala Alzheimer, când este boala vasculară. De obicei, sunt mixte pentru că între boala vasculară și Alzheimer există foarte multe interferențe. Sau la pacienții care au Parkinson pentru că și ei, în stadiile avansate, ajung să dezvolte tulburări cognitive și demență. Este important ca precocitatea momentului depistării acestor tulburări să fie cât mai mare pentru că tratamentele pe care le avem sunt doar simptomatice, de ameliorare a acestor tulburări, iar această ameliorare este limitată în timp", a zis Ovidiu Băjenaru la interviurile DC News Live.
"Pe pacient trebuie să îl alerteze faptul că începe să uite o serie de lucruri importante. Cu toții avem mici uitări, dar nu despre acest lucru este vorba. Mă refer atunci când uită întâlniri importante, începe să fie dezorientat în spațiu, nu își mai aduce aminte ce trebuie să facă, nu mai are capacitatea să ia aceleași decizii corecte, în activitatea sa profesională, și cu aceiași promptitudine pe care o făcea până nu demult. Acestea sunt sferele în care apar primele semne", a mai zis specialistul.
Răspunsul integral în clipul de mai jos:
DC News a demarat, în colaborare cu profesorul Irinel Popescu, președinte al Academiei de Științe Medicale, un proiect dedicat informării publicului, dar și a specialiștilor, asupra unor subiecte medicale de actualitate. Seria de emisiuni realizată de profesorul Irinel Popescu, sub egida Academiei de Științe Medicale, se numește Academia de Sănătate.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
