EXCLUSIV  Mircea Eliade, povestea neștiută a numelui său. Daniel Cristea-Enache: A făcut-o din dragoste de cultură / video

Povestea numelui lui Mircea Eliade
Povestea numelui lui Mircea Eliade

Sâmbătă, 19 iunie, criticul literar Daniel Cristea-Enache și scriitorul Flaviu George Predescu au dialogat într-o nouă întâlnire literară „De Ce Citim – Despre poezia (pre) romantică (I)” transmisă în exclusivitate, în direct, la DC News.

 

Emisiunea a putut fi urmărită pe toate platformele online ale DC News şi DC News TV, atât în cadrul acestui articol cât şi pe Facebook şi YouTube. În cadrul emisiunii de astăzi, criticul literar Daniel Cristea-Enache a vorbit despre un fapt mai puțin cunoscut - numele lui Mircea Eliade.

Din admirație pentru Ion Heliade Rădulescu, locotenentul Gheorghe Ieremia, tatăl viitorului erudit, își schimbă numele, în Eliade, (Monitorul Oficial nr. 78 din 1899), iar familia se mută de la Râmnicu Sărat la Cernavodă, iar în 1914 se stabilește în București, pe strada Mântuleasa.

Mircea Eliade s-a născut la 9 martie 1907 în București, fiind al doilea fiu al căpitanului de infanterie Gheorghe Eliade si al Ioanei Eliade, născută Stoenescu. Tatăl său purta inițial numele de Ieremia, pe care și l-a schimbat din marea admirație pe care o avea pentru personalitatea lui Ion Heliade Radulescu.

Copilăria și-o petrece la Râmnicul Sărat, Cernavodă și București, unde tatăl a fost mutat, pe rând, cu garnizoana. Urmează cursurile Liceului "Spiru Haret", unde, după primul an este amenințat cu repetenția din cauza corigentelor la limba română, franceză și germană, dar este salvat în ultimul moment de profesorul său de științele naturii. Este pasionat de fizică, chimie și științele naturii, studiază intens, după un program riguros de lucru, dormind numai 4 ore pe noapte. Citește mult și din domenii variate, învață persana și sanscrita, lucrează la "Romanul adolescentului miop" și publică povestirea fantastică "Cum am descoperit piatra filozofala", lucrare premiată în 1921 de "Ziarul Știintelor Populare".

Operele lui Mircea Eliade

Printre scrierile sale de beletristică, pot fi amintite: "Isabel şi apele diavolului" (1930), "Maitreyi" (1933), "Întoarcerea din rai" şi "Lumina ce se stinge" (1934), "Huliganii" (I- II, 1935), Domnişoara Christina" (1936), "Şarpele" (1937), "Nuntă în cer" (1938), "Secretul doctorului Honigberger" şi "Nopţi la Serampore" (1940), "Noaptea de Sânziene" (1955); "Nuvele" (1963), "Pe strada Mântuleasa" (1968), "La ţigănci" (1969), "În curte la Dionis" (1977). În dramaturgie, s-a remarcat cu "Iphigenia" şi "Coloana nesfârşită".

Printre volumele sale de eseuri, se numără "Soliloquii" (1932), "Oceanografie", "Insula lui Euthanasius". S-a manifestat şi ca memorialist: "Şantier", "Memorii", "Fragmente de jurnal", "Jurnal". Mircea Eliade şi-a scris opera literară, chiar şi după stabilirea în străinătate, numai în româneşte, argumentând într-un interviu: "scriu în limba română, limba în care visez".

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play

Cele mai noi știri

Cele mai citite știri





Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2021 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: publicitate@dcnews.ro


cloudnxt2
YesMy