În 24 august, Comisia Europeană a înregistrat o plângere a producătorilor internaționali de medicamente împotriva României, care s-ar putea solda cu o nouă procedură de impeachment. În cazul în care guvernul va reglementa situația, beneficiarii protestului ar putea fi pacienții unor boli grave.
Asociația Producătorilor Internaționali de Medicamente reprezintă aproape 30 de companii multinaționale implicate în cercetarea și dezvoltarea de terapii moderne. Firmele care pun pe piață medicamente aflate sub patent se plâng că perioada de protecție a datelor expiră înainte ca acestea să poată beneficia de compensare. Ultima actualizare a listei de compensare s-a făcut în 2007, iar patentul protejează noile medicamente doar 11 ani. Procesul de stabilire și actualizare a listelor este unul netransparent, care lasă loc abuzurilor, se arată în plângerea ARPIM.
Plângerea este susținută de documente ale Consiliului Concurenței din România, care a elaborat un Raport privind piața distribuţiei angro de medicamente din România, dar și de precedente ale Curții Europene de Justiție, prin hotărârile date împotriva unor state precum Finlanda, Austria sau Marea Britanie.
Sesizarea are ca obiect netranspunerea de către statul român a prevederilor Directivei privind transparenţa măsurilor de compensare a medicamentelor (89/105/CEE).
Conform tratatelor europene, legile din țările membre nu trebuie să constituie o barieră sau o cauză de denaturare a comerțului cu medicamente, inclusiv intracomunitar. Soluționarea unei cereri de introducere pe lista de compensare trebuie să se facă în maximum 90 de zile și dacă decizia este pozitivă, titularul trebuie să poată beneficia în mod efectiv de dreptul dobândit; dacă decizia este negativă, trebuie bine motivată și să existe căi de atac; măsurile adoptate trebuie să fie bazate pe reguli transparente, să aibă bază criterii obiective și verificabile și să poată fi supuse controlului.
Din păcate, legislația din România este laconică, în sensul în care nu crează un cadru transparent, predictibil și obiectiv de realizare și actualizare a listei; guvernul aprobă Lista, dar nu are criterii și proceduri de elaborare a ei; lista este elaborată doar de Ministerul Sănătății după propriile reguli, deși legea prevede și implicarea CNAS, cu consultarea Colegiului Farmaciștilor din România. Lista poate fi modificată doar o dată pe an. Sintagma „poate” lasă la bunul plac al autorităților actualizarea, deși procedura prevede clar reactualizare anuală; nu există transparență asupra criteriilor de aprobare.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
