Președintele Klaus Iohannis a anunțat în urmă cu o săptămână că intră în cursa pentru postul de secretar general al Alianței Nord-Atlantice, deoarece actualul șef al NATO, Jens Stoltenberg, urmează să-și încheie mandatul în toamna acestui an.
Principalul contracandidat al președintelui României este premierul olandez Mark Rutte, care se bucură la acest moment de sprijin din partea SUA și Marii Britanii.
CITEȘTE ȘI - Primăria București 2024. Pe cine votează Iohannis?
În cadrul unei conferințe de presă care a avut loc joi, 21 martie, la Bruxelles, Klaus Iohannis a spus ce-l diferențiază de premierul Țărilor de Jos pentru a câștiga postul de secretar general al NATO.
„Ce vă diferențiază de Mark Rutte și de ce ați fi votat dumneavoastră în defavoarea premierului olandez?“, a fost întrebarea adresată lui Klaus Iohannis.
„Fiind o competiție atipică, nu cred că e rolul meu să spun cum va face și ce va face celălalt competitor. Dar cred că ne deosebesc geografia, istoria și cu siguranță sunt unele teme unde abordările noastre - ambele sunt foarte constructive - sunt ușor diferite în ceea ce privește viitorul Alianței Nord-Atlantice“, a spus președintele Klaus Iohannis.
CITEȘTE ȘI - Prezidențiale 2024. Iohannis: Să se concentreze pe europarlamentare și locale!
Președintele a participat la Summitul Energiei Nucleare de la Bruxelles
„Astăzi am participat, la Bruxelles, la Summitul Energiei Nucleare, care a avut loc în această dimineață, unde, împreună cu liderii participanți, am reafirmat angajamentul comun pentru limitarea schimbărilor climatice prin utilizarea energiei nucleare ca sursă de energie curată, dar și sustenabilă.
România și-a asumat, ca strategie națională, dezvoltarea unui mix energetic diversificat și eficient, bazat atât pe regenerabile, cât și pe gaz natural, cât și pe energie nucleară.
Avem toate premisele pentru a deveni un lider regional în sectorul energiei nucleare, prin dezvoltarea proiectului Unităților 3 și 4 de la Cernavodă, dar și prin noile tehnologii reprezentate de Reactoarele Modulare Mici, așa-numitele SMR-uri.
În prezent, discuțiile se centrează pe atragerea finanțării și pe implementarea deja a proiectelor pe care ni le-am propus.
Pentru cetățenii români, o industrie energetică competitivă înseamnă avans tehnologic, înseamnă locuri de muncă, înseamnă mai multă siguranță în viața de zi cu zi.
În ceea ce privește reuniunea Consiliului European, care va începe în câteva minute, avem o agendă foarte densă, cu subiecte extrem de importante și de data aceasta.
Aș menționa doar câteva din subiectele care sunt pe agendă astăzi. Cel mai important, pe departe, este iarăși Ucraina. Eu voi insista pe urgența sprijinului militar și pe necesitatea de a îndeplini angajamentele pe care ni le-am asumat, tot aici, la Consiliu. România va continua să acorde asistență pe toate dimensiunile, îndeosebi pe palier umanitar, militar și în ceea ce privește tranzitul cerealelor ucrainene, sau, în sens mai larg, a produselor agricole.
Menținerea sprijinului european rămâne fundamentală și pentru Republica Moldova. Republica Moldova este cel mai afectat stat de agresiunea Rusiei, după Ucraina, evident. Din vecinătatea noastră, problemele se acumulează foarte mai mult în Moldova.
Voi evidenția faptul că Republica Moldova traversează o perioadă pre-electorală complexă și se confruntă cu amenințări hibride, chiar fără precedent. Și este esențial să o sprijinim. Siguranța Republicii Moldova înseamnă siguranța spațiului european.
În tot acest tablou complex, voi insista asupra importanței Mării Negre, zonă cu valențe multiple, după cum știm, atât pentru securitatea în sine a Europei, cât și pentru securitatea alimentară, chiar la nivel global.
În ceea ce privește politica de extindere a Uniunii, voi susține adoptarea cât mai curând a cadrelor de negociere cu Ucraina și Republica Moldova, precum și organizarea primelor Conferințe Interguvernamentale politice cu ambele state.
Vom aborda, de asemenea, un subiect extrem de important - securitatea și apărarea europeană.
Vom discuta, sigur, propunerile recente ale Comisiei Europene privind consolidarea industriei europene de apărare. Eu voi evidenția că România va participa activ și constructiv la acest efort. Demersurile de întărire a apărării europene trebuie întreprinse însă în deplină complementaritate cu NATO, care rămâne, pentru Uniunea Europeană, un partener fundamental în asigurarea securității pe întreg continentul european.
Un alt subiect care îi privește direct și pe cetățenii noștri este situația din sectorul agricol. Obiectivul nostru este de a identifica măsuri care să funcționeze pe termen scurt, dar și măsuri care să asigure un răspuns eficient pe termen mai lung, termen mediu și chiar mai lung. Vom discuta aceste chestiuni și cred că vom găsi soluții bune.
De asemenea, vom avea iarăși o discuție pe Orientul Mijlociu, unde, din păcate, suntem încă în căutarea unei voci comune, dar este clar că nevoia de dialog cu ambele părți este esențială și, în final, trebuie găsită o soluție pe termen lung.
În acest sens, avem un schimb de opinii cu Secretarul General al ONU, care se va desfășura chiar la începutul sesiunii. Eu voi arăta că România a continuat să acorde asistență umanitară populației civile din Gaza, fie în plan bilateral, fie prin canalele partenerilor.
Vom avea un schimb de idei asupra noii Agende Strategice a Uniunii Europene, astfel încât să putem veni cu propuneri concrete la Consiliul European de vară din iunie 2024.
Și, în fine, vom avea o discuție privind progresele înregistrate în domeniul migrației. Voi evidenția, încă o dată, contribuția substanțială a României la protejarea frontierei externe a Uniunii Europene. Totodată, voi sublinia faptul că România continuă demersurile pentru finalizarea procesului de aderare la spațiul Schengen, prin ridicarea cât mai curând posibil și a controalelor de la frontierele terestre“, a mai declarat președintele Klaus Iohannis.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
