EXCLUSIV  Drogurile legale, miliarde de euro pierdute anual

Dana Lascu / 15 aug 2018 / 00:29 Salveaza PDF Comentarii
alcool
Descriere foto: alcool

Invitat, luni, la emisiunea „Academia de Sănătate” moderată de prof. dr. Irinel Popescu, prof. univ. dr. Dan Prelipceanu, Doctor în Științe Medicale și medic primar psihiatru la Spitalul de Psihiatrie „Alexandru Obregia” din București, a vorbit despre cât de mult costă societatea tratarea cazurilor generate de folosirea drogurilor legale, tutunul și alcoolul. Este vorba, anual, de sute de miliarde de euro.

Atitudinea față de droguri s-a nuanțat, cumva, în ultima vreme, existând o anumită tendință, la nivel mondial, de liberalizare a drogurilor așa-zise ușoare, iar pentru unele dintre ele au apărut aplicații în medicină. Există, însă, și categoria drogurilor legale, iar acestea sunt extrem de costisitoare pentru societate, arată invitatul de la Academia de Sănătate.

„Când se folsește în limbajul obișnuit problema drogurilor, lumea se gândește imediat la drogurile ilegale. Totuși nu pot să nu spun, chiar și într-o mică paranteză, că drogurile sunt și din cele legale, și aici intră binecunoscutul tutun și alcoolul, care din punct de vedere al sănătății publice sunt mult mai importante decât drogurile ilegale. Aparent, pare un paradox, dar când ne referim la criteriile sănătății publice, sunt cele care lucrează cu costuri sociale și cu explicitarea și măsurarea lor. Or, drogurile legale, tutunul și alcoolul sunt, din această perspetivă, mult mai mari", a explicat prof. univ. dr. Dan Prelipceanu.

200 de miliarde pierdute anual din cauza alcoolului

Psihiatrul a explicat că drogurule legale de fapt generează costuri uriașe pentru societate în general, și pentru sistemele de sănătate publică, în special.

„Ca să mai dau un singur amănunt, în general costurile totale, în Uniunea Europeană, echivalente oarecum ca dimensiune și cu cele din Statele Unite ale Americii, pentru că de obicei apare această comparație, care privesc alcoolul sunt, anual, de peste 200 de mialiarde de euro. Aici intrând costurile directe și indirecte, adică cele medicale, cele rezultate din incapacitatea temporară de muncă datorită costurilor medicale legate de alcool, accidentele de muncă și de circulație, în care alcoolul este foarte implicat, apoi evenimentele judiciare, inclusiv cele grave, în care este implicat alcoolul și așa-numitele consecințe psihologice sau psihosociale care sunt de natură mult mai difuză, mult mai puțin vizibilă și foarte ignorată de noi toți".

Și asta nu e tot. Pentru că alcoolismul unei persoane nu o afectează doar pe ea, direct.

„O afirmație veche deja, de vreo 30 de ani, a Organizației Mondiale a Sănătății este că pentru fiecare alcoollic suferă alte 7 persoane".

Locul III la consumul de alcool, în Europa

Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), după fumat și hipertensiunea arterială, alcoolul este al treilea factor de risc pentru boală și moarte prematură pentru populația generală din Uniunea Europeană (UE).

În România, confirm datelor Institutului național de Sănătate Publică, consumul de alcool la populația în vârstă de 15 ani şi peste este de 14,4 litri de alcool pur per persoană pe an, cu o evoluție crescătoare în ultimul deceniu. Din acest consum, 25% este reprezentat de alcoolul neînregistrat, produs în gospodării, în afara regimului guvernamental de control. Consumul de alcool realizat exclusiv de populația băutoare este de 21,3 litri de alcool pur/persoană/an. Aproximativ 92% din bărbați și 70% din femei au consumat cel puțin o dată în viață alcool, în timp ce două treimi din populaţie consumă alcool în mod regulat.

România ocupă locul III în UE după cantitatea de alcool consumată și locul II în rândul țărilor cu cel mai dăunător model de consum.

Băutura preferată a românilor este berea. Mai puțin de 60% din români consumă vin. Băuturile spirtoase sunt consumate de 39% din băutorii sub 35 ani și aproximativ 42% de cei în vârstă de 35-65 ani.

Fumăm mult, în ciuda Legii anti-fumat

Potrivit statisticilor oficiale furnizate de Institutul Naționale pentru Sănătate Publică, numărul global de fumători este de aproape 1,1 miliarde, dintre care 80% trăiesc în ţări cu venituri mici şi medii, cei mai mulți dintre aceștia fiind bărbați (80%). Dintre regiunile OMS, în Euro-OMS, media prevalenței fumatului la cohortele 15+ ani era de 38%, semnificativ mai mare decât media UE - 28%. România, cu 37%, se poziționa mai rău decât media UE, fiind mai aproape de media Euro-OMS.



Te-ar putea interesa








Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?


Copyright 2018 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.24