„Tu crezi că ți-ai găsit fraierul?” Psihologul Bogdan Cotigă explică de ce turiștii ignoră pericolul și se revoltă când sunt opriți

Pentru români, concediul înseamnă câteva zile așteptate de luni întregi. Au făcut rezervări, au plătit cazarea, au plecat la drum cu familia și au ajuns la mare. Vor să intre în apă și să se bucure de timpul liber. Tocmai de aceea, pentru unii turiști, momentul în care un jandarm, un polițist sau un salvamar le spune că nu au voie să ajungă pe plajă sau să intre în mare poate declanșa o reacție de revoltă.

Scenele surprinse în ultimele zile pe litoral au arătat cât de repede se poate transforma frustrarea într-un scandal. La Costinești, accesul spre plajă a fost restricționat azi după ce o dronă a fost observată cum plutește în apropierea țărmului. La Jupiter, turiștii au intrat în mare deși pe plajă era arborat steagul roșu, iar polițiștii și jandarmii au intervenit pentru a-i convinge să iasă din apă. În ambele situații, unii oameni au avut aceeași reacție. Au contestat avertismentele și au pus în prim-plan faptul că au venit în concediu, că au plătit pentru vacanță și că vor să se bucure de mare.

DC News a discutat cu psihologul Bogdan Cotigă despre mecanismele din spatele acestor reacții. De ce poate deveni dorința de a profita de concediu mai puternică decât frica de un accident? De ce un avertisment nu îi convinge întotdeauna pe oameni să se oprească? Și de ce ajunge intervenția autorităților să fie privită, în anumite situații, ca o restricție care trebuie contestată?

„Nu știi cu cine stai de vorbă, te dau afară de la job. Tu crezi că ți-ai găsit fraierul?”

Alarma s-a dat dimineața, pe plaja din Costinești, după ce un salvamar care patrula în zonă a observat o dronă cum plutește pe mare, în apropierea țărmului. Aparatul se afla la circa 15 metri de stabilopozi. În zonă au intervenit militari, polițiști, jandarmi și specialiști. Autoritățile au restricționat accesul turiștilor spre plajă până la verificarea situației.

Pentru unii dintre oamenii aflați acolo, însă, pericolul semnalat nu a fost suficient pentru a opri nemulțumirea. Unii turiști s-au certat cu jandarmii și au cerut explicații pentru faptul că nu li se permite să ajungă la mare.

Un turist a avut o reacție agresivă și a amenințat un jandarm: „Păi, tu vorbești cu mine. Eu personal, că nu știi cu cine stai de vorbă, te dau afară de la job. Tu crezi că ți-ai găsit fraierul? De ce nu dați voie la oamenii care au plătit să vină la mare? Sunt cu socrii mei. E frumos să nu ne lase la mare? Vrem să ne simțim bine”.

Alți turiști au reclamat că au venit în concediu și că vor să ajungă pe plajă. Unii au contestat intervenția oamenilor legii. Situația de la Costinești ne face să ne întrebăm ce se întâmplă în momentul în care dorința de a-ți trăi concediul așa cum l-ai planificat intră în conflict cu o regulă impusă de autorități?

„Am plătit concediul!” Momentul în care interesul personal devine mai important decât avertismentul

Psihologul Bogdan Cotigă consideră că una dintre explicații ține de relația pe care o au oamenii cu autoritatea și de tendința de a pune interesul imediat înaintea regulii care le limitează comportamentul.

„În momentul în care noi avem un stat destul de slab, vorbim despre un stat care nu reușește să aibă o imagine pozitivă, să se poată impune cu reguli, pentru că, atâta vreme cât nu ai o imagine pozitivă în ochii unui om, este foarte dificil să vii cu reguli. Ori acele reguli sunt boicotate de oameni, ori pur și simplu nu ai legitimitate, de fapt, să impui reguli. Iar oamenii nu fac diferența între un salvamar și un polițist sau un politician. Mai ales în situațiile în care interesul personal, de grup, «suntem la mare, mergem în concediu», primează de obicei.

Adică el are un concediu limitat, în care se duce o săptămână, 10 zile pe litoral, în care vrea să bifeze niște activități. Printre care să înoate, să se simtă bine, să intre în apă când vrea, cum vrea și așa mai departe. În momentul în care autoritatea vine și spune «nu trebuie să faci asta», da, într-adevăr, omul poate ajunge într-o situație absurdă, încât să ignore faptul că e o dronă în apă, să ignore faptul că sunt valuri puternice, să ignore toate aceste lucruri, dar asta pe fondul acestui boicot la adresa autorității în general, care se întâmplă la noi”, explică psihologul pentru DC News.

Cu alte cuvinte, pentru turistul care a așteptat luni întregi concediul, regula poate fi percepută prin prisma pierderii imediate. Nu mai contează doar informația că există un pericol. Omul se raportează și la ceea ce pierde în acel moment, câteva ore pe plajă sau posibilitatea de a intra în mare. Această frustrare poate explica și expresiile auzite frecvent în astfel de situații: „Am plătit”, „Am venit în concediu”, „Vrem să ne simțim bine”.

Pentru autorități, situația este una care ține de siguranță. Pentru turistul revoltat, intervenția poate deveni o piedică în calea unei vacanțe pe care a planificat-o și pentru care a investit bani și timp.

Steagul roșu nu îi oprește pe toți. Cotigă: „Nu cred că le pun în pericol viața”

O situație asemănătoare s-a repetat pe plajele de pe litoral, unde mai mulți turiști au intrat în mare în ciuda steagului roșu și a valurilor puternice. Polițiștii și jandarmii au fost nevoiți să intervină pentru a-i convinge să iasă din apă.

Psihologul Bogdan Cotigă spune că problema poate porni chiar de la felul în care oamenii percep riscul.

„Având în vedere faptul că sunt lucruri care le pun în pericol viața, de ce totuși ignoră avertismentele? Păi, nu cred că le pun în pericol viața. Despre asta e vorba”, spune specialistul.

Un avertisment poate fi vizibil, poate fi repetat și poate veni din partea unui profesionist, dar omul trebuie să creadă că acel pericol îl privește și pe el. Dacă privește marea și nu simte imediat pericolul, poate ajunge la concluzia că avertismentul este exagerat. Dacă vede și alți oameni în apă, această percepție se poate întări. Iar dacă, în plus, nu are încredere în instituția sau persoana care îi cere să respecte regula, mesajul poate fi respins și mai ușor.

În discuția cu DC News, Bogdan Cotigă a explicat că pentru o parte dintre oameni autoritatea celui care transmite mesajul poate conta mai mult decât conținutul avertismentului.

„Cred că mai important este faptul că nu au încredere în cel care le spune că nu e în regulă. Ideea este că, pentru o categorie de oameni, contează mai degrabă să ai greutate ca personaj, ca individ, ca emitent al unei reguli, decât regula în sine”, susține psihologul.

Această idee poate explica de ce două persoane pot primi același avertisment și pot reacționa complet diferit. Un om poate considera mesajul salvamarului sau al jandarmului drept o informație care trebuie urmată. Altul poate porni de la neîncrederea față de instituție și poate pune sub semnul întrebării chiar existența pericolului.

„Adică ei au impresia, practic, că lor nu li se poate întâmpla nimic și că autoritățile vorbesc aiurea?” a întrebat Loredana Iriciuc, redactor DC News.

Răspunsul psihologului a fost: „Da, că avertismentul este aiuristic pentru că vine din partea unei autorități pe care ei o contestă, pe care ei o boicotează”.

Bogdan Cotigă: „Oamenii au tendința să se raporteze mai mult la cine le dă respectivul avertisment decât la avertismentul în sine”

Pentru a explica acest mecanism, psihologul a dat exemplul unei persoane aflate pe plajă, care primește un avertisment legat de expunerea la soare.

„Vă dau un scenariu. Să zicem că tu ești la plajă și vine la tine cineva din partea statului și spune: «Uite care-i chestia, afară pare să nu fie o temperatură foarte ridicată, pentru că bate vântul. Dar razele soarelui, așa cum sunt, te vor afecta, chiar dacă ți se pare că ești bine și stai fără umbrelă».

Sunt situații în care bate briza mării și ție ți se pare că este în regulă, că e răcoare, și stai expus la soare, dar poți face insolație. Sunt foarte frecvente situațiile de genul acesta.

Dar avertismentul acesta nu ți-l dă mama ta, bunica ta, iubitul tău, sora sau fratele tău. Ți-l dă autoritatea statului. Vine o asistentă medicală. Dar tu ai o aversiune față de sistemul medical, ești antivaccin. Și, în momentul în care vine și spune «ar trebui să te protejezi, pentru că te păcălește vântul, îți dă senzația că e răcoare, că e bine, dar afară indicele UV este foarte mare», tu ai tendința de a ignora.

Tu nu acorzi autoritate, nu acorzi importanță persoanei care îți spune. Pentru tine nu are greutate acel sfat, pentru că persoana respectivă este ușor de ignorat, pentru că tu o consideri nedemnă de a-ți da ție sfaturi”, explică Bogdan Cotigă.

Exemplul arată de ce transmiterea unei informații nu garantează și respectarea ei. Pentru ca un avertisment să fie acceptat, omul trebuie să considere credibilă și sursa care îl transmite.

„Și atunci, oamenii au tendința, și este o chestiune general umană, să se raporteze în egală măsură sau poate chiar mai mult la cine le dă respectivul avertisment decât la avertismentul în sine”, adaugă Cotigă.

De ce devine regula „negociabilă”

Bogdan Cotigă spune că reacțiile de pe litoral trebuie privite și prin prisma modului în care oamenii percep aplicarea regulilor.

„Pe de altă parte, același boicot vine și pentru faptul că în România autoritatea nu a reușit să se impună cu amenzi mai drastice, nu a fost constantă în aplicarea legii. Și atunci oamenii consideră că lucrurile acestea sunt negociabile.

Adică nu este doar situația de la mare, cu faptul că vor să intre în apă chiar dacă sunt valuri mari. Situația este și în orașe, în care, nu știu, ați văzut cetățeni care susțin sau țin partea unor mici infractori, de exemplu, sau a unor mici contravenienți care fac anumite lucruri, cum ar fi comerțul ilicit. Și sunt cetățeni care le spun polițiștilor: «Lăsați-i în pace»”, punctează psihologul.

Această percepție poate schimba raportarea la o interdicție. În loc ca regula să fie privită ca o limită, ea poate fi tratată ca un punct de plecare pentru negociere, ceartă sau contestare. Pe plajă, acest lucru poate însemna întrebări precum „De ce nu ne lăsați?” sau „Cine sunteți voi să ne opriți?”. În alte situații, același mecanism poate apărea atunci când oamenii contestă o amendă, o regulă de circulație sau intervenția unui reprezentant al autorității.

Ce spune revolta turiștilor despre felul în care ne raportăm la reguli

Întrebat ce spune această reacție despre comportamentul românilor aflați în vacanță, psihologul Bogdan Cotigă a atras atenția că fenomenul nu trebuie pus exclusiv pe seama unei singure naționalități.

„Nu știu dacă spune ceva despre români. Cred că spune ceva și despre gradul nostru de civilizație. Poate și bulgarii fac la fel, poate și alții din zona asta a noastră de Europă.

Noi, cel puțin în ultimii 35 de ani, nu prea am ținut foarte tare de reguli. Am avut o perioadă, după 1989, destul de anarhică, în care lucrurile nu erau deloc potrivit legii, nu erau potrivit unor reguli clare. Nu exista autoritatea care să impună aceste reguli, adică autoritatea era tot timpul foarte puțin vizibilă în realitate.

Și atunci a existat un tip de haos, o semi-anarhie care a generat un context foarte propice pentru ignorarea autorității, pentru boicotarea autorității. Și atunci lucrurile de genul acesta sunt foarte frecvente”, spune specialistul.

Bogdan Cotigă a vorbit și despre rolul educației și despre felul în care oamenii aleg, uneori, să aibă mai multă încredere în experiențe personale, tradiții sau informații din cercul apropiat decât în recomandările specialiștilor.

„Pe de altă parte, are legătură și cu lipsa de educație. Noi, ca popor, avem unul dintre cele mai joase niveluri de educație din Uniunea Europeană. Avem cei mai puțini cetățeni care au finalizat studii superioare în Europa.

Suntem un popor care ne bazăm mai degrabă pe tradiție, mai degrabă pe ceea ce spunea bunica, mai degrabă pe panaceele pe care le folosea mama, decât să apelăm la știință, la medicină, la lucruri serioase. Asta suntem ca popor și nu numai noi. Sunt mai mulți, este un grup de popoare în zona asta.

Și atunci, vă dați seama, dacă noi am avut una dintre cele mai mici rate de vaccinare la COVID și nu numai asta, în general, chiar și pe vremea lui Ceaușescu era o situație foarte dificilă pentru autoritate să reușească să vaccineze populația, pentru că lumea era complet neinformată și refuza acest lucru.

Vă dați seama că, dacă noi am refuzat lucruri care, până la urmă, au adus moartea multor români, este mult mai ușor să ignorăm un avertisment al salvamarului. Adică noi am ignorat lucruri și mai grave. Am ignorat, de fapt, norme care ne protejau efectiv viața și nu a fost niciun fel de problemă în sensul acesta. Da’ păi un avertisment pentru niște valuri un pic mai învolburate”, conchide psihologul.