Debitul Dunării continuă să scadă într-un ritm care îngrijorează. În mai multe puncte din țară sunt desfășurate intervenții complexe pentru a direcționa mai multă apă spre Dunărea Veche și către zona Cernavodă, acolo unde nivelul redus al fluviului pune presiune asupra producției de energie. Prima încercare de distrugere a unei formațiuni stâncoase care împiedică circulația apei nu a avut rezultatul așteptat, iar lucrările vor fi reluate.
DCNews.ro transmite în timp real toate informațiile despre operațiunea de pe Dunăre și efectele crizei provocate de scăderea debitului fluviului. Articolul este actualizat pe măsură ce apar informații oficiale.
UPDATE 11:47
Nu există niciun scenariu în care populaţia să aibă de suferit că nu va avea curent, iar producţia internă pe acest segment este stabilă, a declarat, luni, secretarul de stat din Ministerul Energiei, Cristian Buşoi.
„Trebuie să înţelegem că penele de curent nu au legătură cu cantitatea de electricitate care este disponibilă. Pe problemele pe care le avem în regiune şi situaţia din Ungaria care este extrem de serioasă - aproape jumătate din capacitatea lor este închisă, şi tot ceea ce experimentăm în regiune, efectele pot fi în două direcţii: preţuri mari, cantităţile disponibile fiind din ce în ce mai puţine, şi, doi, situaţia în care am fi nevoiţi să deconectăm consumatorii industriali. Nu se va ajunge la populaţie. Nu există niciun scenariu în ideea că populaţia va avea de suferit că nu va avea curent din această situaţie. Cel puţin, cât să alimentăm populaţia, există producţie internă stabilă. Centralele pe cărbune, centralele pe gaz, în timpul zilei şi spre după-amiază, cele fotovoltaice, le avem şi pe cele eoliene, care, sigur, s-au redus mult din cauza caniculei. Din acest punct de vedere, lucrurile sunt clare. Penele de curent ţin de anumite probleme în reţeaua de distribuţie, care, în cazul unor supra-încărcări, dar mai ales în situaţia unor incendii de vegetaţie, afectează echipamentele, unele dintre ele destul de vechi. Nu s-au putut face actualizări, tehnologizări pe toată reţeaua de distribuţie”, a transmis Buşoi, conform Agerpres.
Oficialul a adăugat că este nevoie de un comportament de eficientizare a consumului de energie atât pe zona industrială, cât şi din partea populaţiei.
„Din dialogul pe care îl am cu specialiştii de la Dispeceratul Energetic, dar şi cu cei de la reţeaua de distribuţie, e important să facem un apel către populaţie să lase echipele de intervenţie atunci când apar probleme cu vegetaţia, cu anumite echipamente care sunt afectate, să poată să lucreze. Sunt situaţii în care, pur şi simplu, oamenii refuză să-i lase să verifice. Evident că nu pot intra pe anumite proprietăţi fără acordul proprietarilor. Nu luăm în calcul restricţii (...) Sper ca toate aceste apeluri şi toate aceste informaţii să genereze un comportament de eficientizare a consumului şi la populaţie. Dar nu restricţii, nu întreruperi, nu pericole, nu raţionalizări, aşa cum, din păcate, circulă pe reţele de socializare tot felul de teorii ale conspiraţiei, care, sigur, o parte nu sunt chiar întâmplătoare, pentru că suntem şi într-un război hibrid la graniţele României”, a subliniat secretarul de stat.
Autorităţile au declarat stare de alertă la nivel naţional în România, pe perioada lunii august, ca efect al scăderii producţiei de energie electrică, din cauza secetei şi a debitelor scăzute pe râuri şi pe fluviul Dunărea.
UPDATE 11:40
Stânca aflată în apropierea braţului Bala al Dunării a fost dislocată cu ajutorul a 180 de kilograme de explozibil, a anunţat, luni, ministrul Apărării Naţionale, Radu Miruţă, care a precizat că prin această măsură s-a urmărit să se reechilibreze debitul Dunării.
„Este o intersecţie a Dunării. Braţul Bala are o diferenţă de nivel de patru metri, motiv pentru care un procent cam de 85% din debitul Dunării se duce pe braţul Bala şi doar 15% se duc înspre Cernavodă. Având în vedere acest procent foarte dezavantajos pentru Cernavodă, a existat un proiect care să ridice albia, nivelul de fund al braţului Bala şi să coboare, să dragheze braţul Dunării vechi, astfel încât să se compenseze, să se reechilibreze debitul. (...) Stânca a fost dislocată. S-au scufundat scafandrii, doar din ce au observat scafandrii în apa încă tulbure patru metri din stâncă au dispărut, nici nu era calculul pentru chiar atât de mult. S-au introdus 180 de kilograme de explozibil. (...) Indiferent de consecinţele finale pentru centrala de la Cernavodă din aceste zile, ce s-a reuşit prin dislocarea acestei stânci este un lucru necesar atât navigaţiei, cât şi dragării pe viitor, uşurarea dragării Dunării vechi”, a precizat Miruţă, într-o conferinţă de presă.
Potrivit ministrului, urmează ca cele două barje care au fost aduse la faţa locului să fie încărcate cu cât de mult se poate din ceea ce s-a dislocat.
„E o macara de mare tonaj care va extrage bucata de stâncă dislocată. Deseară înţeleg că sunt şanse să vină cea de-a treia barjă direct încărcată şi în cursul zilei de mâine, mâine seară, să vină şi ultima barjă pentru ca scufundarea să aibă loc probabil miercuri dimineaţa, dacă colegii de la Apele Române care analizează în fiecare zi etapele care mai trebuie făcute vor decide asta. Pe calculul pe care l-am primit iniţial, miercuri - joi, în cel mai fericit caz, centrala de la Cernavodă ar fi ajuns în procedură de a fi oprită”, a explicat Radu Miruţă.
UPDATE 11:25
Nu putem vorbi despre o stare de penurie pe piaţa carburanţilor în România, dar avem unele întârzieri pe partea de transport, a precizat, luni, secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Buşoi.
„Există unele discontinuităţi şi unele întârzieri, mai ales în staţiile din vestul ţării, pentru că există oarecare probleme pe transportul motorinei din Oil Terminal sau din terminalul Petromidia. S-au luat deja unele măsuri, activitatea s-a mutat pe timp de noapte, se lucrează şi la Oil Terminal, şi la operatori la foc automat. Aici se caută unele soluţii şi cei direct implicaţi le vor prezenta publicului. În acest moment nu putem vorbi de o stare de penurie, dar sigur avem problema Kazahstan şi aceste întârzieri pe partea de transport, generate de fluxul mare de trenuri de călători datorită sezonului estival, care creează anumite probleme transportului de marfă şi de combustibili, plus lucrările care trebuie finalizate - proiectul PNRR din zonă”, a explicat Buşoi, la Digi 24.
Preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă, recomanda, sâmbătă, autorităţilor, să comunice dacă există un deficit fizic de motorină pe piaţa din România şi să explice diferenţele dintre mesajele transmise de principalii operatori, pentru a evita amplificarea percepţiei privind o posibilă penurie şi noi creşteri de preţuri.
UPDATE 10:50
Ministrul Radu Miruță a anunțat, în urmă cu scurt timp, că stânca a fost dislocată.
„E un succes”, a mai zis Miruță.
UPDATE 09:40
În urmă cu câteva minute, s-a detonat stânca de către militarii specializați.
UPDATE 09:27
Ministrul Radu Miruță a ajuns pe Dunăre.
--------------------
Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a explicat duminică seara, la Euronews România, că intervenția este realizată de militari specializați din cadrul Forțelor Navale și al Forțelor Terestre și că operațiunea va continua încă de la primele ore ale dimineții.
Potrivit ministrului, formațiunea stâncoasă reprezintă o barieră naturală care împinge apa către brațul Bala și reduce astfel cantitatea de apă care ajunge pe Dunărea Veche și spre Cernavodă.
„N-a fost detonată. S-a încercat detonarea aceste stânci astăzi, s-a lucrat etapizat. Până în acest moment nu s-a eliminat. O să reînceapă lucrările dimineață. Am avut o discuție cu oamenii implicați - niște oameni specialiști de la Forțele Navale și de la Forțele Terestre - mâine dimineață o să merg și eu acolo, o să dăm cu stânca aia jos. În același timp, s-a pornit o dragă de la Cernavodă să dragheze Dunărea Veche înspre Cernavodă. Dimineață ajunge o dragă și la această intersecție unde vă spuneam că este o treaptă de 4 m care împiedică apa s-o ia pe Dunărea Veche și o duce spre zona unde este mai jos. O dragă sapă în adâncime la această intersecție, o dragă sapă în adâncime și la Cernavodă ca apa care va fi direcționată spre Cernavodă să nu mai aibă acolo această piedică”, a explicat Miruță.
Declarațiile arată că autoritățile acționează simultan pe două direcții. Pe de o parte încearcă eliminarea obstacolului natural care influențează traseul apei, iar pe de altă parte execută lucrări de dragaj pentru a adânci albia și a permite unui volum mai mare de apă să ajungă spre sectorul afectat.
Operațiunea continuă luni. Intervențiile se desfășoară pe mai multe sectoare ale Dunării
Prima încercare de spargere a stâncii Pârjoaia, considerată un obstacol important în redistribuirea apei către Dunărea Veche, nu a avut succes. Autoritățile au anunțat că intervenția va fi reluată astăzi, cu noi operațiuni executate de echipe specializate.
În paralel, Administrația Fluvială a Dunării de Jos a început lucrări de dragaj pe sectorul dintre Dunărea Veche și Brațul Bala. Scopul acestora este eliminarea pragurilor formate pe fundul albiei, astfel încât apa să poată circula mai ușor către zonele unde nivelul a scăzut semnificativ.
Situația este urmărită permanent și de specialiștii de la Apele Române. Estimările acestora indică faptul că în data de 6 august debitul Dunării ar putea coborî sub minimul istoric înregistrat în anul 2003, ceea ce ar reprezenta un nou record negativ pentru fluviu.
Scăderea debitului afectează întregul sistem hidrologic, dar are și efecte asupra producției de energie, asupra navigației și asupra alimentării cu apă în anumite sectoare.
Cernavodă devine unul dintre punctele critice
Nivelul redus al Dunării pune presiune asupra funcționării sistemului energetic, iar autoritățile încearcă să asigure un flux suficient de apă spre zona Cernavodă prin lucrări executate în regim de urgență.
Intervențiile anunțate de ministrul Apărării arată că este nevoie atât de eliminarea obstacolelor naturale, cât și de modificarea profilului albiei prin dragaj, pentru ca apa să poată urma traseul dorit. Din acest motiv, echipele vor continua lucrările în zilele următoare, iar rezultatele vor depinde atât de succesul operațiunilor tehnice, cât și de evoluția debitului Dunării în această perioadă.