Unii spun că judecătorii constituționali vor refuza din nou ajustarea pensiilor speciale, pentru că au mai făcut-o de câteva ori, iar jurisprudența nu le permite să ia altă decizie. Alții spun că va fi respinsă legea pentru că ”interesul poartă fesul”, că e o solidaritate de breaslă etc.
Dacă privim strict din punct de vedere al interesului personal, dimpotrivă, judecătorii CCR ar trebui să-și dea avizul pentru modificarea pensiilor speciale. Iar jurisprudența nu e un obstacol. Înainte de primul termen, din 24 septembrie, profesorul Tudorel Toader, fost judecător constituțional, a explicat de ce, doar că presa nu a fost atentă la declarația pe care a consemnat-o.
„Legea se interpretează și se aplică, se elaborează chiar, în contextul socio-economic în care urmează să fie aplicată. Să ne amintim 2009-2010, criza din perioada respectivă. Criza a fost argumentul pentru care anumite măsuri au fost declarate constituționale, la nivel european. Curtea Constituțională din Germania spunea frumos și temeinic că momentele de criză justifică chiar și un reviriment jurist-prudențial”, a spus judecătorul Tudorel Toader.
Care este contextul socio-economic, în 8 octombrie 2025, momentul deciziei CCR? Trecem printr-o criză bugetară majoră, avem o criză socială uriașă. Poți să respingi minima ajustare a pensiilor speciale, că nu-i putem spune reformă, cu două zile înaintea de întâlnirea Ecofin care va decide dacă sancționează România pentru deficit excesiv?
”Referendumul poporului”
Să admitem că judecătorii CCR trec peste asta și nu văd încetarea de plăți, inclusiv pentru indemnizațiile pe care le încasează, drept o criză prea mare. În fond, treaba lor e să vegheze la respectarea ad literam a Constituției, nu la balanța de plăți. Însă, frustrarea socială generată de un nou vot negativ pe legea pensiilor aduce un risc pentru judecătorii CCR. Cel al unei reforme constituționale. Dacă actuala Constituție nu permite corectarea injustițiilor sociale, haideți să corectăm Constituția! Doar pentru o lozincă, USR-un nou partid la vremea aceea, a strâns 1 milion de semnături, atingându-și apogeul, în 2019. O nouă mișcare politică s-ar putea lansa din câteva click-uri de mouse, la câtă nemulțumire există în societate pe tema pensiilor speciale.
Președinții Băsescu și Iohannis au folosit referendumul ca să înhațe capital politic pentru al doilea mandat. Au fost referendumuri, orchestrate de sus în jos, care și-au atins obiectivul electoral. ”Referendumul poporului”, pornit de jos în sus, l-ar urca odată cu el și pe inițiator. Așa că se va găsi cine să o facă. Rezultatul...