Comisia Europeană a lansat un pachet de măsuri privind combaterea schimbărilor climatice, menit să îmbunătățească răspunsul Uniunii la canicula extremă, furtunile de intensitate maximă și incendiile forestiere tot mai grave.
Executivul UE a recunoscut că simpla reducere a emisiilor care contribuie la încălzirea planetei nu este suficientă, în condițiile în care fenomenele climatice extreme provoacă ravagii pe întreg continentul.
"Nu există altă alternativă"
"Nu există altă alternativă decât să continuăm să reducem emisiile cu mai multă fermitate și să trecem cu toată forța la energia curată. Dar, în același timp, trebuie să recunoaștem că problemele cu care ne confruntăm au luat proporții atât de mari încât, din păcate, doar această măsură nu mai este suficientă”, a declarat comisarul pentru climă, Wopke Hoekstra, potrivit Politico.
Proiectul de lege privind reziliența climatică propusă de Comisie solicită guvernelor să elaboreze planuri de pregătire pentru o lume cu o temperatură mai ridicată cu 2 grade Celsius în 2050 și cu 3 °C până la sfârșitul secolului, în conformitate cu cele mai recente date ale Organizației Națiunilor Unite, conform cărora politicile climatice globale actuale pot limita încălzirea doar la 2,8 °C.
ONU a avertizat, de asemenea, că lumea nu mai poate limita încălzirea la 1,5 °C, limita inferioară a celor două obiective ale Acordului de la Paris, și că sunt necesare reduceri drastice ale emisiilor pentru a atinge scenariul optim de stopare a creșterii temperaturilor globale la 1,8 °C.
Comisia a insistat că pachetul de marți nu înseamnă că Bruxelles-ul se resemnează la niveluri catastrofale de încălzire.
"Permiteți-mi să fiu foarte clar în privința obiectivului de 1,5 °C: acesta rămâne obiectivul nostru. În același timp, ar fi nechibzuit să nu ne pregătim pentru… traiectoria actuală pe care se află lumea", a declarat Hoekstra.
Ce măsuri trebuie să ia fiecare țară din UE
Conform proiectului de lege, guvernele sunt "încurajate" să țină seama de scenariul 3C atunci când elaborează politici, bugete și investiții.
Țările vor trebui să efectueze evaluări naționale ale riscurilor climatice la fiecare cinci ani, începând din 2029, și, ulterior, să elaboreze planuri de adaptare la schimbările climatice, până la sfârșitul anului 2030. Aceste strategii ar trebui să indice, de asemenea, care sunt autoritățile publice responsabile de gestionarea anumitor riscuri climatice, pentru a evita inactivitatea și aruncarea vinei între ministere și agenții.
Eforturile de îmbunătățire a rezilienței la fenomene meteorologice extreme, precum prevenirea inundațiilor sau ecologizarea urbană, sunt, în mare măsură, o responsabilitate națională și chiar locală, UE având competențe limitate.
"Planurile nu protejează oamenii și ar putea bloca resurse în mod inutil"
Regulile propuse stârnesc deja reacții critice.
"Susțin cu tărie o repartizare mai clară a responsabilităților", a declarat Peter Liese, principalul responsabil cu legislația privind clima din cadrul Partidului Popular European (de centru-dreapta). Totuși, a adăugat el, "trebuie să analizăm dacă planurile, în forma propusă de Comisie, sunt necesare. Planurile în sine nu protejează oamenii și ar putea bloca resurse în mod inutil dacă nu le concepem în mod pragmatic”.
Alții au susținut că legea este prea limitată. "Pericolul constă într-un cadru care ne arată exact cât de expuși suntem și apoi nu ne obligă la nimic. Europa are nevoie de obiective obligatorii de reziliență și de ținte clare și măsurabile pentru sectoarele cele mai expuse riscului", a declarat Kai Tegethoff, parlamentar afiliat Verzilor.
"Europa nu poate fi competitivă fără a fi rezilientă"
La rândul său, Comisia a încercat să răspundă preocupărilor guvernelor cu privire la competitivitatea economică a UE, subliniind amenințarea reprezentată de dezastrele climatice, care duc la pierderea bogăției, precum și potențialul comercial al tehnologiilor de adaptare la schimbările climatice.
"Unii ar putea spune că reziliența este costisitoare. Dar întrebarea corectă este: care este costul real al lipsei de pregătire?", a declarat Teresa Ribera, vicepreședinta executivă a Comisiei responsabilă cu tranziția verde. Atât ea, cât și Hoekstra au citat date care arată impactul caniculei asupra PIB-ului, ca exemplu. "Europa nu poate fi competitivă fără a fi rezilientă", a adăugat ea.
UE trebuie să investească aproximativ 70 de miliarde de euro pe an până în 2050
În pachetul mai amplu prezentat marți, Comisia a evidențiat, de asemenea, piața emergentă a tehnologiilor climatice, precum culturile rezistente la secetă și soluțiile de răcire, prezentând industria europeană ca un lider în acest sector.
Întrucât UE negociază în prezent următorul său buget pe termen lung, pachetul nu este însoțit de nicio finanțare, în ciuda faptului că finanțarea reprezintă adesea cel mai mare obstacol în calea eforturilor de adaptare la schimbările climatice. Uniunea trebuie să investească aproximativ 70 de miliarde de euro pe an până în 2050 pentru a se adapta la o lume mai caldă, dar în prezent cheltuiește doar 29 de miliarde de euro.
Patru criterii de evaluare
Agenția Europeană de Mediu va elabora evaluări ale riscurilor climatice la nivelul întregii Uniunii, următoarea fiind prevăzută pentru iunie 2028, iar Comisia va prezenta un "plan strategic privind reziliența climatică" al UE până la sfârșitul lunii septembrie 2028.
Progresele vor fi evaluate periodic pe baza a patru criterii: decesele legate de schimbările climatice, pierderile economice atribuite încălzirii globale, ponderea pierderilor neasigurate și costurile fiscale aferente.
Comisia s-a angajat, de asemenea, să țină seama de noul scenariu de încălzire de 3 °C în toate propunerile sale viitoare de politici. Măsuri suplimentare sunt planificate pentru anul viitor.