Proiectul, inițiat de Guvern, a întrunit, atunci, 66 de voturi pentru, 36 împotrivă și 6 abțineri. Pentru a fi aprobat, erau necesare 84 de voturi pentru, întrucât proiectul de lege avea caracter organic. Potrivit evidenţei votului electronic, 29 de senatori PNL au votat pentru respingerea proiectului de înfiinţare a Agenţiei.
Ce prevede proiectul de lege
Proiectul de lege are ca obiect înființarea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Sechestrate, instituție publică de interes național, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Justiției. Potrivit proiectului, Agenția urmează "a fi desemnată drept oficiu național pentru recuperarea creanțelor, în sensul Deciziei 2007/845/JAI a Consiliului din 6 decembrie 2007 privind cooperarea dintre oficiile de recuperare a creanțelor din statele membre în domeniul urmăririi și identificării bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni sau a altor bunuri având legătură cu infracțiunile" și "oficiu național pentru gestionarea bunurilor înghețate, în sensul art. 10 din Directiva 2014/42/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind înghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor săvârșite în UE", potrivit Agerpres.
După dezbaterea în luna iunie a proiectului, în plenul Senatului, actul normativ a fost retrimis Comisiei juridice pentru raport suplimentar. Conform raportului suplimentar al comisiei, respins pe 13 octombrie de plenul Senatului, directorul Agenției trebuie să fie licențiat în științe economice sau juridice și să aibă o vechime în specialitate de cel puțin 8 ani, să nu facă parte din niciun partid politic.
[citeste si]
Agenția își desfășoară activitatea sub coordonarea unui Consiliu, alcătuit din directorul general al Agenției, trei reprezentanți ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, dintre care unul din cadrul DNA și unul din cadrul DIICOT, câte un reprezentant al Ministerului Justiției, al MAI, al Ministerului de Finanțe și al ANAF. Desemnarea membrilor se realizează prin decizie a conducătorului fiecărei instituții reprezentate, pentru o perioadă de 2 ani.
Printre amendamentele adoptate de Comisia juridică se numără și cel care prevede că în termen de cel mult 30 de zile de la comunicarea încheierii definitive a instanței de judecată prin care s-a dispus confiscarea anumitor sume de bani, Agenția virează suma ca venit la bugetul de stat.
De asemenea, la solicitarea procurorului sau a instanței de judecată, Agenția depozitează temporar și ia măsurile necesare pentru conservarea bunurilor mobile sechestrate a căror valoare individuală depășește, la momentul dispunerii măsurii asigurătorii, echivalentul în lei al sumei de 15.000 de euro. În acest scop, Agenția este numită custode.
Alt amendament adoptat de Comisia juridică, dar respins de plen prin respingerea raportului și a proiectului de lege, prevede că bunurile imobile intrate, prin confiscare, în proprietatea privată a statului pot fi transmise cu titlu gratuit în domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale, la cererea consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București sau a consiliului local, după caz, prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Finanțelor Publice, pentru a fi utilizate pentru obiective de natură socială.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
