EXCLUSIV  O licitaţie incitantă la Ara Art: Ion Ţuculescu, Theodor Pallady, Horia Bernea…

Magdalena Popa Buluc / 14 dec 2016 / 16:48 Salveaza PDF Comentarii
Descriere foto:

Pentru prima dată Licitația numărul 30 a Casei Ara Art, din data de 14 decembrie, orele 19.00, urmează a fi ținută la sediul galeriei, situat în București, strada Nicolae Filipescu.

Este o licitaţie cu o ofertă bogată, în principal de pictură şi grafică românească, dar şi opere ale unor artişti străini, sculptură şi arte decorative.

În domeniul sculpturii, se detaşează două lucrări de Marcel Guguianu (1922-2012): Meditație, o compoziţie cu nud, din bronz d’oré (850 de euro), şi Idilă, un cuplu din marmură albă (5.500 de euro).

 

 

 

Colecţionarii vor fi desigur atraşi de o selecţie remarcabilă de picturi şi desene de Nicolae Tonitza (1886-1940), din care amintim Studiu la Biserica din Mangalia, acuarelă și creion pe hârtie, pentru lucrările cu acest titlu aflate în colecția Dona şi la Muzeul de Artă din Constanța (1.300 euro), dar şi Studiu la „Nud” (1.000 euro), pentru lucrarea de la Complexul Muzeal Național Moldova - Iași. Tot în tehnică mixtă, guașă și acuarelă pe hârtie, este lucrat şi Băiețelul și pisica (1.200 euro). Marea tentaţie o constituie însă Intimitate (10.000 euro), Afize (20.000 euro), o compoziţie cu nud de tătăroaică, şi Profil de adolescentă (12.000 euro).

Bine reprezentat este şi Ion Ţuculescu (1910-1962), cu lucrări din diferite perioade de creaţie, de la grafica în creion și guașă, vernisată pe carton subțire, intitulată Copacii (1.000 euro) la Nud (8.000 euro) din 1940, Punct de fugă (10.000 euro) sau Portul (11.000 euro) din 1943.

Câteva opere sensibile, semnate de R. Iosif (1894-1975), amintesc locul acestui artist destul de puţin cunoscut în arta românească a secolului XX. Printre ele, Drumul către munte (800 euro), acuarelă și tuș pe carton subțire.

Organizatorii par să se fi hotărât pentru o prezentare cât mai completă şi diversă a creaţiei majorităţii artiştilor propuşi.

Constantin Piliuţă (1929-2003) este prezentat cu Beție cu lăutar (400 euro), compoziţie în creion, acuarelă și laviu, dar şi Țambalagiul, la acelaşi preţ estimativ.

 

Apărute mai rar în licitaţie, lucrările pictorului Max Herman Maxy (1895-1971) oferite de această dată, aparţin şi ele unor perioade diferite de creaţie ale artistului, de la Liniștea iubirii (1.200 euro), în acuarelă, tempera și creion pe hârtie la Floare albastră (2.400 euro), din 1943, sau Măștile (3.600 euro).

Desenele de sculptor, fie că sunt semnate de Militza Pătraşcu (1892-1976), ca Fata cu mingea (260 euro) sau de Ion Irimescu, reprezintă întotdeauna un interes special în lumea graficii.

Un Nud de Horia Bernea (1938-2000), în creion, din 1954, evaluat la 260 euro, reţine privirile.

 

 

Pentru iubitorii picturii lui Theodor Pallady (1871-1956) este pregătit un adevărat regal.  Nouă din douăzeci de schițe în tuș, acuarelă, laviu și tempera premergătoare unor compoziții pictate de artistul care „ A vrut să deseneze mai frumos decât Leonardo”. Spicuim la întâmplare:  Autoportret (1.200 euro), Studiu la Peisaj din Saint Tropez (1.300 euro), Vas cu margarete și gălbenele (1.200 euro),  Studiu la „Nud în fotoliu verde” pentru lucrarea din Colecția Dumitru Dumitrescu (1.300 euro), Cămașa albă (1.500 euro).

 

Creaţia japonizantă a lui Samuel Mützner (1884-1959) este reprezentată prin două opere, Okami-san și Okiya (900 euro), o compoziţie cu gheișă și stăpâna ei, şi Geiko și Maiko (900 euro)

 

Luminoasă, aşa cum suntem obişnuiţi este Iarna la Barbizon (2.600 euro) de  Lucia Dem Bălăcescu (1895-1979), după lucrarea „Iarna la Barbizon” a lui Andreescu.

Nu putem omite Vitré (3.200 euro) de Gheorghe Petraşcu (1872-1949), Provence (6.500 euro) de Eustaţiu Stoenescu (1884-1957), Driade (4.000 euro) de Ion Theodorescu Sion (1882-1939), Mahoane (4.800 euro) de Nicolae Dărăscu, peisaj marin din 1931.

 

Din zona avangardei româneşti, să cităm Sfinx (1.000 euro), compoziție constructivist-cubistă, şi Fără inhibiții (4.600 euro), compoziție cu nud bând șampanie, de Marcel Iancu (1895-1984).

Alături de el, Corneliu Michăilescu (1887-1965), cu Piramida măștilor (2.200 euro).

 

Dintre numele „grele” ale picturii româneşti, trebuie menţionat Ştefan Luchian (1868-1916), a cărui lucrare Băiețelul cu păr de aur, pastel pe carton subțire, este estimată la 4.800 de euro.

 

O menţiune specială pentru Portocale (7.000 euro), natură statică de Ion Andreescu (1850-1882).

 

 

În aceeaşi categorie a clasicilor, Căpițele (16.000 euro) de Ştefan Luchian (1868-1916), pictură pe lemn, Pădurea de fagi (15.000 euro) de Nicolae Grigorescu şi Crizanteme (18.000 euro) de Theodor Aman,  datat1879.

 „Elevul trebuie să devină adept fanatic al naturii.” Acesta a fost crezul generic al şcolii de pictură în aer liber de la Baia Mare, afirmat de Janos Thorma, unul dintre importanţii ei reprezentanţi.

Deşi formulată târziu (1920), concepţia potrivit căreia colonia de artişti de la Baia Mare se îndeletnicea mai mult cu stăpânirea practică a tehnicilor picturii în aer liber decât cu elaborarea de teorii codificate sau ideologii asupra actului artistic, ea poate fi aplicată cu uşurinţă întregii serii de artişti cunoscuţi mai întâi sub numele generic de băimăreni.

Fără îndoială, pictura în aer liber a fost o constantă a activităţii grupului de artişti care şi-au desfăşurat activitatea în perioada cuprinsă între anii 1890 şi 1937 la Baia Mare. Acest aspect a fost legat, în primul rând de evoluţia stilistică a coloniei : naturalism suav de inspiraţie müncheneză cu accente impresioniste, propus de Simon Hollosz până la 1896, urmat în 1905 de apariţia neoiştilor, interesaţi de picturile lui Cézanne şi Gauguin, a cărui expoziţie de la Budapesta (1907), a avut un puternic impact chiar şi asupra celui mai conservator pictor băimărean, Janos Thorma.

Şi, chiar dacă între anii 1890 şi 1914 şcoala băimăreană, plasată pe teritoriul imperiului Austro-Ungar, a fost locul practicilor de vară al artei maghiare în opoziţie cu academismul epocii clasice, prin racordarea la curentele europene din epocă, ea nu a fost însă niciodată interesată de formularea unui program naţional care să se sprijine pe majoritatea vreunei etnii. Interesată, în principal, de munca practică asupra imaginii pictate în natură, colonia a avut un pronunţat caracter internaţional prin găzduirea atât a promotorilor şcolii şi a primilor ei elevi maghiari, cât şi a pictorilor români (Ion Anestin, Octavian Angheluţă, Nicolae Apostol, Lidia Weith Agricola, Ştefan Barabaş, Dan Băjenaru, Traian Bilţiu-Dăncuş, Alexandru Ciucurencu, Aurel Ciupe, Lucian Grigorescu, Alexandru Moscu, Ecaterina Cristescu Delighioz ş.a), polonezi sau nemţi care doreau să lucreze sau să se şcolească aici. Însă, cu adevărat important este că arta şcolii libere de la Baia Mare a fost de o anvergură care a depăşit hotarele naţionale, fie ele ale Austro-Ungariei sau, după 1918 ale României.

În licitaţie puteţi descoperi doi reprezentanţi ai acestei mişcări artistice: Oszkar Nagy (1893-1965), cu  Ulcica verde (1.200 euro) şi Erno Tibor (1885-1945), cu Piața de pește (1.600 euro)

 

O lucrare interesantă este Floare de cristal (1.700 euro) de Jean Pierre Demornex, artizan constructor şipictor autodidact care a descoperit pictura la vârsta de 14 ani, fiind pasionat de redarea vibrației culorilor reflectată de cromatica mineralelor. «De 15 ani studiez pictura grație culorilor lumii minerale. În esența sa, din fiecare cristal izvorăște o neasemuită frumusețe și o energie nestăvilită. Inspirația mea creativă este născută din diversitatea formelor, culorilor și efectelor strălucitoare ale cristalelor care ne propulsează spre sursele de viață. Reflexia, refracția și difracția luminii pe minerale sunt o enigmă pe care am încercat să o aprofundez tot mai mult în lucrările mele.»


Te-ar putea interesa








Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?


Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.26