Prin proiectul de lege se urmăreşte, în principal, mărirea vârstei până la care soldații și gradații profesioniști pot fi menținuți în activitate, de la 50 la 55 de ani, dacă îndeplinesc condiţiile specifice: probe psihologice, probe fizice şi de evaluare finală.
În acest sens, alineatul (2) al art. 35 din Legea 384/2006 se va modifica și va avea următorul cuprins: "Limita maximă de vârstă până la care soldaţii și gradaţii profesionişti pot fi menţinuţi în activitate se stabileşte prin ordin al ministrului Apărării Naţionale, dar nu poate depăşi 55 de ani".
Alături de Gabriel Oprea, printre inițiatorii propunerii legislative se numără ministrul Apărării Naționale, Mircea Dușa, și deputații Ion Răducanu (UNPR), Gheorghe Emacu (UNPR) și Ion Mocioalcă (PSD).
Citește și: UNPR vrea taxarea marilor averi. Vezi de la ce plafon vor fi taxați românii
Iată expunerea de motive a propunerii legislative:
“Contextul şi evoluţia lumii contemporane au determinat adoptarea de măsuri importante, inclusiv de tip legislativ, de restructurare şi modernizare a armatei pentru compatibilizarea acesteia cu armatele ţărilor membre NATO, în vederea îndeplinirii obiectivului primordial al integrării României în structurile euro-atlantice. În acest sens, procesul de formare şi dezvoltare a unei armate moderne, suple, cu capacitate operaţională de acţiune, interoperabilă cu armatele NATO, a reclamat crearea şi întrebuinţarea, în componenţa armatei, a soldaţilor şi gradaţilor profesioniști, specializaţi în funcţie de nevoile armatei, pentru îndeplinirea misiunilor de orice gen, inclusiv a celor de menţinere a păcii.
Legea nr. 384 din 10 octombrie 2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, cu modificările și completările ulterioare, a stabilit regulile de bază privind selecţia, drepturile şi obligaţiile, cariera, provenienţa ori trecerea în rezervă a soldaţilor şi gradaţilor profesioniști, actele normative subsecvente stabilind regimul juridic complet al acestei categorii de personal. Cu toate acestea, trebuie avut în vedere că încă de la apariția legii s-a impus necesitatea ca vârsta până la care pot fi menținuți în activitate soldații și gradații profesioniști să fie una care să reflecte, pe de o parte, capacitatea fizică și intelectuală a acestora de a-și îndeplini atribuțiile de serviciu, iar pe de altă parte, necesitatea ca instituția militară să nu se dispenseze de serviciile acestora tocmai când acestea ating un potențial maxim.
Deși trebuie subliniat faptul că această limită a fost mărită constant, de la 40 de ani la 50, cât este în prezent, totuși, nici această măsură, așa cum situația din prezent o reclamă, nu este una ca să acopere inconvenientele cauzate de limita de vârstă impusă de lege.
În prezent, Ministerul Apărării Naționale este nevoit să renunțe la serviciile soldaților și gradaților profesioniști tocmai când aceștia au cea mai mare experiență, de multe ori dobândită în repetate misiuni externe, în teatrele de operații, deoarece art. 35 alin. (2) prevede că 'Limita maximă de vârstă până la care soldaţii și gradaţii profesionişti pot fi menţinuţi în activitate se stabileşte prin ordin al ministrului Apărării Naţionale, dar nu poate depăşi 50 de ani'.
Există o diferențiere nejustificată între statutul cadrelor militare și statutul soldaților și gradaților profesioniști în ceea ce privește dreptul la pensie - la vârsta de 50 de ani soldații și gradații profesioniști rămân fără ocupație. Nu sunt nici măcar șomeri! În această situație, soldații și gradații profesioniști sunt expuși liberului arbitru al pieței forței de muncă, care nu le mai permite găsirea unui loc de muncă decât cu mare greutate.
Profesioniști ai armatei române își sacrifică tinerețea - cea mai plină de resurse fizice și intelectuale, dar și cea mai mobilizatoare parte a vieții - pentru ca atunci când au mai multă experiență, și când sunt expuși pe piața forței de muncă, respectiv la 50 de ani, instituția militară renunță la serviciile lor, mulțumindu-le pentru activitatea depusă, dar neacordându-le nici cel mai mic ajutor în viața civilă.
Drepturile ce urmează a fi acordate beneficiarilor vor reprezenta un cost insignifiant, raportat la dimensiunea morală a demersului ce reprezintă expresia recunoaşterii pe care societatea o datorează acestor categorii speciale şi constituie, totodată, un factor motivant pentru atragerea de noi militari profesioniști în instituția militară. Proiectul legislativ urmăreşte modelul armatei americane, având în vedere statutul României de ţară membră NATO, necesitatea adaptării şi compatibilizării forţelor armate”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
