Comisia Europeană a aprobat, marţi, finanţarea cu 180 de milioane de euro din fondurile structurale a construcţiei în România, pe platforma de la Măgurele, lângă Bucureşti, a laserului şi laboratoarelor proiectului "Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics ELI-NP", potrivit unui comunicat al instituției europene.
”Astăzi, Comisia Europeană a aprobat sprijinul pentru o infrastructură de cercetare de vârf care va implica 40 de instituţii academice şi de cercetare din 13 state membre”, informează sursa citată, precizând că proiectul ”face parte dintr-o iniţiativă mai amplă, care include şi Republica Cehă şi Ungaria, în scopul creării unui consorţiu de cercetare european de avangardă”.
Despre decizia CE de aprobare a finanțării, comisarul european pentru politica regională, Johannes Hahn, a afirmat: "Acesta este exact tipul de proiect pe care dorim să îl vedem mai des în viitor. El are menirea de a impulsiona cercetarea şi inovarea.Vrem să lansăm mai multe astfel de proiecte în viitor, cu o evidentă valoare adăugată, pentru a ne asigura că fiecare euro este cheltuit în mod inteligent", citează Mediafax.
Președintele Traian Băsescu, în primul său discurs adresat românilor, după revenirea la Cotroceni, menționa, de altfel, că va discuta cu președintele Comisiei Europene și alți oficiali de la Bruxelles, în cadrul vizitei de vineri, despre proiectul mega-laserului de la Măgurele, în condițiile în care surse de la Bruxelles declarau pentru DeCe News că structurile Comisiei Europene au aprobat finanțarea proiectului ELI, fiind îndeplinite toate procedurile, decizia fiind cunoscută, neoficial, cu o săptămână, înainte, la nivel diplomatic.
Rolul ELI-NP va fi acela al unui laborator paneuropean şi va găzdui o gamă largă de discipline ştiinţifice, care va include domenii inovatoare ale fizicii fundamentale, noua fizică nucleară şi astrofizică, precum şi ştiinţa materialelor şi ştiinţele vieţii. Cercetătorii vor studia, totodată, posibile noi modalităţi de tratare a materialelor nucleare şi a deşeurilor radioactive.
"Ne punem speranţe foarte mari în proiectul ELI-NP. Prin intermediul acestuia, România are ocazia de a se plasa ferm pe harta cercetării europene, de a păstra în ţară lucrători cu specializare foarte înaltă, inversând fenomenul «exodului creierelor» şi atrăgând noi societăţi în regiune",a adăugat comisarul Hahn.
Având în vedere faptul că, în prezent, în România se investesc numai 0,5% din PIB în cercetare şi dezvoltare (C&D), în sectoarele public şi privat luate împreună, în timp ce obiectivul naţional al României în cadrul strategiei Europa 2020 este de 2%, în contextul unui obiectiv principal de investiţii în C&D de 3% pe ansamblul UE, se preconizează că ELI-NP va genera impulsul mult aşteptat pentru cercetarea şi dezvoltarea din România, ceea ce va ajuta statul să elimine decalajele din domeniul inovaţiei şi să favorizeze transferul de cunoştinţe şi tehnologie.
Potrivit comunicatului CE, acest proiect ar urma să mărească în mod considerabil atractivitatea României ca regiune a excelenţei în cercetare şi a inovării.
Partea investiţiei acoperită de UE este pusă la dispoziţie prin intermediul programului cofinanţat "Creşterea Competitivităţii Economice" din cadrul Fondului european de dezvoltare regională (FEDER).
În timp ce costul integral al proeictului însumează 356,2 milioane euro, decizia de marţi a Comisiei Europene aprobă contribuţia FEDER pentru prima etapă a ELI-NP pe perioada 2011-2015.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
