EXCLUSIV  Dezmățul bugetar: 40 de milioane de euro, ”jucate” la cazinou

Ca să acopere datoria, s-a recurs la o ”inginerie financiară”: un export de cereale a fost subevaluat, astfel încât să rezulte un profit din care importatorii elvețieni să acopere paguba. Ulterior, însă, Triță Făniță, directorul Agroexport-ului, a fost anchetat de Securitate, fiindcă nu se ”pupau” cifrele. Ba chiar a fost condamnat la moarte, pentru că prejudiciul era mai mare de 1 milion de lei și se bănuia că a luat el bani. La intervenția partenerilor săi elvețieni, care au aflat de arestare, a fost eliberat și s-a pus batista pe scandal.

Istoricii vor confirma sau nu această poveste. Ideologia sigur a făcut-o posibilă.

Dacă nu ar fi interzis comuniștii jocurile de noroc, Nicu Ceaușescu își putea face damblaua la Cazinoul din Constanța, nu trebuia să se ducă peste ocean ca să vadă cum se învârte bila la ruletă. Nu este exclus să ne întoarcem la mohoreala din comunism: nu mai puțin de 14 proiecte de lege se luptă cu jocurile de noroc, care ar fi chipurile marea amenințare pentru siguranța financiară a românilor.

Dar nu despre asta e vorba, ci despre cum a dat statul 40 de milioane de euro, în loc să încaseze milioane, anual.

Consiliul Comunal Constanța și primarul liberal Cristea Georgescu au decis, în 1903, construirea unui cazinou reprezentativ, asemănător celor de pe Riviera Franceză. Regele Carol I a susținut proiectul, ca simbol al modernizării Dobrogei, provincie recuperată de la Imperiul Otoman în 1878.

Anghel Saligny a realizat structura de rezistență, iar arhitectul Daniel Renard a proiectat clădirea în stil Art Nouveau. Lucrările au început în 1907 și s-au finalizat în 1910, la inaugurare participând Principele Ferdinand .

Clădirea Cazinoului a fost construită pentru a funcționa ca loc de întâlnire socială și distracție, unde se juca la ruletă și blackjack. În 1912, clădirea a fost concesionată pe 20 de ani baronului Edgard de Marcay. În 1948, cazinoul a fost confiscat de stat și transformat în Casă de Cultură a Sindicatelor. În anii 60, clădirea a ajuns la ONT, care a transformat-o în restaurant. După 1990, restaurantului i s-a adăugat un cabaret, găzduind evenimente private (nunți, botezuri etc.) În 2000, clădirea a revenit în administrarea Primăriei, de la ONT Litoral, dar a fost lăsat în paragină. În 2007, a fost luat în custodie de Ministerul Dezvoltării, dar nu s-a făcut nimic până în 2020, când CNI a semnat contractul de finanțare a lucrărilor de reconstrucție.

Care au durat cinci ani, aproape dublu față de lucrările de construcție de la începutul secolului trecut, și au costat 40 de milioane de euro, dublu față de cât a fost alocat inițial. După redeschidere, Cazinoul va găzdui concerte, conferințe, expoziții, funcționând ca un centru cultural al Primăriei.

Cu 40 de milioane de euro se puteau construi patru teatre, fiecare cu spațiu expozițional la intrare, o sală polivalentă sau un spital.

Bun, dar cine să repare clădirea istorică de pe faleză? Să vedem cine repară cazinourile din Monte Carlo,  Deauville, Cannes, Biarritz, Baden-Baden, Montreux, Geneva, Zurich, Amsterdam, Praga... și din celelalte orașe în care municipalitățile încasează, nu decartează, ca să respecte morala proletară.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News