Oficialii americani au decis să blocheze accesul organizațiilor din Franța la fondurile alocate mișcărilor conservatoare europene. Miza este uriașă: Casa Albă se teme de acuzații de amestec în alegerile prezidențiale franceze de anul viitor, un scandal capabil să arunce în aer afaceri bilaterale de miliarde de dolari. Informația vine de la două surse diplomatice, iar Parisul a primit deja notificarea oficială.
Administrația condusă de Donald Trump caută parteneri de drum lung printre partidele naționaliste din Europa, informează Reuters. Liderii centriști de pe continent au intrat în colimatorul american, cu acuzații că distrug valorile civilizației occidentale și subminează democrația. Prin Biroul pentru Democrație, Drepturile Omului și Muncă (DRL), Departamentul de Stat oferă bugete între unu și trei milioane de dolari. Oficial, banii sprijină statul de drept și libertatea presei. În realitate, ghidul publicat la 13 iulie favorizează teme dragi aripii dure americane: controlul migrației, suveranitatea națională și lupta împotriva cenzurii sau a justiției politizate.
Spaimă la Paris înaintea bătăliei pentru Palatul Élysée
Franța intră în febra electorală. În primăvara viitoare, votul popular o poate propulsa la putere pe Marine Le Pen și formațiunea sa, Adunarea Națională. Programul acesteia include măsuri radicale: expulzări rapide, blocarea dreptului la cetățenie prin naștere și prioritate pentru cetățenii francezi la serviciile publice. În acest climat exploziv, orice ban venit din SUA aprinde spiritele.
Ministrul de externe Jean-Noël Barrot a reacționat dur pe rețeaua X imediat după lansarea apelului de finanțare: Franța și Europa nu vor accepta nicio tentativă de amestec străin în procesele electorale, indiferent de sursă.
Ușă închisă pentru activiști: Planul unei mutări la Bruxelles
Blocajul a lovit deja primii solicitanți. Un activist francez care a cerut un milion de dolari pentru proiecte pe tema liberei exprimări a aflat recent că dosarul său nu mai are nicio șansă, notează sursa citată. Motivul din culise: frica de acuzații de interferență externă.
Americanii privesc cu prudență și către Senatul francez, unde avansează o lege dură împotriva dezinformării online și a ingerințelor străine. Pentru a nu rata finanțările viitoare, activistul refuzat ia în calcul o soluție: își transferă sediul organizației în Belgia, la Bruxelles.
Departamentul de Stat evită un răspuns și transmite doar că analizează încă dosarele, în timp ce diplomația de la Paris păstrează tăcerea.
Afaceri de miliarde și diplomați care își trântesc ușa în nas
În interiorul Departamentului de Stat există o fractură. Aripa dură pro-Trump a cerut o linie de forță împotriva Parisului pe tema reglementărilor din tehnologie, dar oficialii pragmatici au tras frâna de mână. Nimeni nu vrea represalii economice împotriva companiilor americane din Franța. Statele Unite sunt principalul investitor străin în economia franceză, cu aproape 108 miliarde de dolari plasate în 2024 și schimburi comerciale bilaterale de peste 160 de miliarde.
Relațiile politice rămân însă glaciale. Pe lângă certurile vechi despre taxe vamale, războiul din Iran și autonomia Europei, Washingtonul refuză încă să acrediteze noul ambasador francez. Tensiunile au explodat și din cauza ambasadorului american Charles Kushner, socrul Ivankăi Trump, care a refuzat de două ori să se prezinte la convocările oficialilor francezi. Nemulțumirea Parisului a atins cote maxime încă de anul trecut, când reprezentanți ai Departamentului de Stat au mers în capitala Franței ca să își declare susținerea pentru Marine Le Pen, într-un moment în care justiția îi bloca accesul la funcții publice.