Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, acuză România de intenții de „anexare” a Republicii Moldova, după adoptarea tacită de către Camera Deputaților a unei propuneri privind unirea cu Republica Moldova.
Rusia sfătuiește ca termenul „anexare” să fie aplicat intențiilor României privind Republica Moldova, a ironizat, joi, Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe.
Zaharova, ironică la adresa unirii României cu Republica Moldova
Comentând adoptarea propunerii legislative de către Camera Deputaților privind unirea României cu Republica Moldova, Zaharova a subliniat că Bucureștiul ar pregăti de mult timp planuri de a absorbi Moldova, deși chiar și în interiorul guvernului român nu există o unanimitate deplină pe acest subiect.
„Ce fel de unificare este asta? Unificarea presupune aspirații reciproce și, poate cel mai important, un referendum. Asta înseamnă unificare. Iar când vorbim despre absorbție, așa ar trebui să fie numită”, a spus Zaharova, potrivit TASS.
„Vorbind figurativ, desigur, în percepția publică generală, aceasta arată ca o anexare. Și pentru că termenul ‘anexare’ este aruncat constant în presa occidentală, la Bruxelles și în Parlamentul European, fără o bază juridică corespunzătoare în raport cu țara noastră - și reamintesc că toate deciziile privind reunificarea teritoriilor respective au fost luate exclusiv pe baza voinței cetățenilor, în conformitate cu legea și sub observare internațională - atunci, dacă folosesc acest termen în acest mod, poate ar trebui să-l aplice în același fel și într-o situație care are toate motivele să fie calificată astfel”, a mai spus ea.
Acuzații din Rusia privind ignorarea voinței moldovenilor
Zaharova a continuat, susținând că opiniile cetățenilor moldoveni sunt ignorate în mod deschis și invocând teze istorice promovate frecvent de propaganda rusă privind „ocuparea Basarabiei” de către România: „În fond, ar trebui mai întâi să fie întrebați dacă își doresc această faimoasă ‘unificare’, care este de fapt o absorbție. În fond, generația mai în vârstă își amintește încă perioada dificilă a ocupației românești a Basarabiei din 1918 până în 1940. Ca să nu mai vorbim că un astfel de pas probabil nu ar ajuta la ieșirea din impasul legat de problema Transnistriei”, a adăugat ea.
Unirea Basarabiei cu România a fost votată la 27 martie 1918 de Sfatul Țării de la Chișinău, în contextul destrămării Imperiului Rus. Aceasta a rămas parte a statului român până în iunie 1940, când a fost ocupată de Uniunea Sovietică în urma ultimatumului adresat României în baza pactului Ribbentrop-Molotov.
În ultimele luni, subiectul unirii celor două state a fost menționat tot mai des de autoritățile de peste Prut. Ca reacție, președintele Nicușor Dan a spus, în urmă cu trei luni: „Din partea României cred că nu s-a schimbat nimic față de votul în unanimitate al Parlamentului din 2018 care a spus că România este pregătită în orice moment în care cetățenii din Republica Moldova o vor dori”.