O dronă s-a prăbușit, în noaptea de joi spre vineri, în jurul orei 2:00 dimineața, pe un bloc de locuințe din municipiul Galați, impactul fiind urmat de o explozie și de izbucnirea unui incendiu într-un apartament situat la etajul 10 al imobilului. Aproximativ 70 de persoane au fost evacuate sau s-au autoevacuat din imobil. Două persoane au fost rănite și au ajuns la spital.
Jurnalistul și analistul de politică externă Tudor Curtifan, redactor-șef DEFENSE ROMANIA, a comentat acest subiect.
Acesta consideră că România ar fi trebuit să transmită încă de acum câțiva ani un mesaj mai ferm de descurajare, atât din punct de vedere diplomatic, cât și militar.
„Avem ccest eșec al sistemului, cum s-a ajuns aici? Nu s-a întâmplat peste noapte. Primele rămășițe de drone au fost descoperite acum aproape trei ani. Războiul împotriva Ucrainei, pe scară largă, se desfășoară din 2022. Războiul împotriva Ucrainei, inclusiv pe mare, în Crimeea și așa mai departe, este din 2014. Adică au fost etape care s-au ratat. Au fost pași pe care, din punctul meu de vedere, i-am ratat.
Acum putem începe o întreagă discuție și o întreagă dezbatere despre capacitățile tehnice, birocratice, dacă se putea sau nu se putea. Din punctul meu de vedere, dacă exista această voință, această capacitate de a învinge o teamă strategică și reușeam, de acum câțiva ani, deci nu de acum, nu când a căzut prima dronă la Galați acum o lună, să transmitem un mesaj de forță, de putere diplomatică, de putere militară, să transmitem un mesaj de descurajare credibilă, eu am dubii mari că se mai ajungea astăzi în această situație. Dar acum nu putem face istorie contrafactuală”, a zis Tudor Curtifan.
Tudor Curtifan a atras atenția și asupra unor limitări legislative care, în opinia sa, au îngreunat reacția României
„Ucraina, nu de ieri, de astăzi, ci de aproape doi ani, cere României, ne propune să angajăm dronele. Noi avem, apropo de legislație, o situație greu de explicat. Avem legislația trecută prin Parlament pentru angajarea dronelor, dar nu putem, din punct de vedere legislativ, să tragem spre teritoriul ucrainean, chiar dacă lovim dronele respective”, a mai spus el.
El a mai zis că experiența acumulată de Ucraina în război ar fi trebuit valorificată mai eficient de România și că problemele actuale sunt amplificate de ani întregi de subfinanțare a Armatei
„Din punctul de vedere al experienței războiului, sigur că ar fi trebuit să învățăm de mult timp, și mult mai bine, lecțiile Ucrainei. Și aici este o chestiune pe care o spun, din nou, cu regret. Nu datează din 2022, ci din ani întregi de subfinanțare cronică a Armatei Române. Ne prind din urmă aceste probleme.
Este foarte greu să înlocuiești toate echipamentele. Dar, repet, chiar și cu echipamentele pe care le avem, există capacitatea de a doborî drone. Dom'le, până la urmă sunt niște drone. Dacă, Doamne ferește, se lansează rachete balistice? Adică dacă noi stăm și avem această dezbatere pentru o dronă...
Ok, poate nu poți să o dobori cu avionul, înțeleg dificultățile, dar nu ai de apărat un front de o mie de kilometri. Sunt câțiva kilometri, două orașe principale și câteva sate, în zona Galați-Tulcea. Adică sunt niște semne de întrebare. Am tot avut incidente. Și războiul este, cum spuneai, din 2022. Nu este de ieri, nu ne-a luat prin surprindere nimic. Puteam să avansăm mult mai mult”, a zis Tudor Curtifan.
„Omul este interesat doar să se simtă protejat”
„Și știți care mai este problema? Noi vorbim și punem aceleași întrebări: Se putea sau nu se putea? Avem dezbateri, discutăm oficial, între cadre militare, specialiști, experți, dar, credeți-mă, omul de rând care ne privește nu este interesat de acest lucru. Omul este interesat doar de un singur lucru: să se simtă protejat. Ca să te simți protejat... e ca respirația. Nici nu trebuie să-ți dai seama de acest lucru. În momentul în care îți pui semne de întrebare înseamnă că este un circuit, este un eșec. Este un eșec al statului român”, a zis jurnalistul la Antena 3 CNN.
„Este și un eșec diplomatic care duce la o stare de confruntare militară. Astăzi, eu nu cred că Federația Rusă, având în vedere problemele pe care le are pe frontul din Ucraina, unde încearcă de ani de zile să-și atingă obiectivele strategice, își permite să ignore alte instrumente.
Tocmai din această cauză folosește teroarea, folosește lovituri împotriva populației civile din Ucraina, împotriva infrastructurii energetice a Ucrainei, pentru a slăbi capacitatea de reziliență, pentru a distruge moralul și susținerea rezistenței ucrainene.
Ceea ce face la granița României... testează, sigur că testează. Sunt convins că nu toate dronele ajung pe teritoriul României pentru că se pierde controlul asupra lor sau pentru că sunt deviate de apărarea antiaeriană a Ucrainei. Există și această posibilitate. Am văzut că și președintele Nicușor Dan vorbea astăzi despre acest lucru”, a mai zis jurnalistul.
Efectele cele mai importante se văd la nivelul încrederii populației în instituții
„Au fost zeci de incidente. Eu am și pierdut numărul incidentelor cu drone rusești în spațiul aerian al României. Ei testează. Înțeleg că nu se poate spune direct, dar testează timpii de reacție, modul în care se ridică avioanele, cât de repede reacționează autoritățile, testează reacția societății. Și acesta este un alt obiectiv.
Pentru că, dacă un război militar nu se desfășoară pe teritoriul nostru și suntem într-un moment de pace, războiul hibrid este în plină desfășurare. Iar aici am temeri foarte mari că pierdem teren pe zi ce trece.
Astfel de incidente sunt folosite pentru a slăbi încrederea populației în instituțiile statului, inclusiv în Armată, pentru a slăbi încrederea în statul român și pentru a diviza societatea. Aduce NATO într-o stare de irelevanță, iar acesta este visul Federației Ruse.
Nu este nevoie neapărat de desființarea NATO. Dar în momentul în care cetățenii încep să își pună semne de întrebare cu privire la propria protecție și la capacitatea statelor membre de a-și proteja cetățenii, aceasta reprezintă deja o victorie pe frontul războiului hibrid”, a mai zis Tudor Curtifan.
Tudor Curtifan:
„Doar o întâmplare fericită a hazardului a făcut să nu ne numărăm morții azi. Dacă drona nu lovea casa liftului ci câțiva metri mai jos spulbera cel puțin un întreg apartament. Ni s-a spus că există și „limitări legislative” nu doar tehnice privind angajarea dronelor, desi avem o lege pentru asta. Ceea ce din nou, o parte din noi știam. Aceste limitări se referă la faptul că nu e cadru legal de a intercepta o dronă care vine din direcția Ucrainei, lansând proiectilul pe direcția statului nostru vecin, căci ar putea fi interpretat ca o implicare în conflict.
Eu vreau să vă reamintesc că de aproape trei ani de când dronele au început să cadă la noi, ucrainenii ne încurajează să reglăm această problemă și că sunt dispuși la acorduri care să menționeze clar, indiferent de rezultatul militar, că România nu e parte a războiului. Pe românește, să o spunem direct, nu avem curaj.
Și o ultimă chestiune. Poate cea mai importantă. Când am vorbit despre eșec m-am referit la faptul că deși discutăm între noi intens dacă e sau nu cadru legislativ, dacă putem tehnic să doborâm acele drone – apropo, da, putem! -, oricât dezbatem cu oficiali, experți, între noi, pe omul simplu de rând care se uită la noi la TV sau pe internet nu îl interesează asemenea chestiuni, ci îl interesează un singur lucru: Să fie protejat. În momentul în care el nu se mai simte protejat, de Armată, stat, instituții, acela este eșecul”.
VEZI ȘI: Specialiștii au finalizat evaluarea blocului din Galați lovit de dronă. Ce au descoperit