Efectul celor patru barje scufundate "s-a evaporat". Cel puțin asta înțelegem din ultimele declarații făcute de secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Buşoi.
Sâmbătă, 8 august, după zeci de măsurători, teste și mai multe amânări, autoritățile încheiaseră, în sfârșit, operațiunea de scufundare a celor patru barje care urmau să direcționeze o parte din debitul Dunării către brațul Dunărea Veche, intervenție făcută pentru alimentarea cu apă de răcire a centralei nucleare de la Cernavodă. La nici două zile, efectul pare că "s-a evaporat".
Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a declarat astăzi la RFI că efectul intervenției autorităților de pe Dunăre nu a fost unul durabil și a avertizat, din nou, că trebuie să fim pregătiți de un eventual scenariu în care Reactorul 2 de la Centrala Cernavodă va fi oprit, amintind recomandarea privind reducerea consumului de energie.
Nivelul Dunării ar fi scăzut, de duminică până luni, cu 5 cm. Astfel, deși autoritățile estimau că după scufundarea barjelor vom putea sta liniștiți cel puțin 5 zile, acum 3 cm ne mai despart de scenariul opririi complete a centralei nucleare de la Cernavodă.
"Am văzut o ameliorare a nivelului Dunării în zona Cernavodă, dar efectul nu a fost unul durabil"
”După primele scufundări, am văzut o ameliorare a nivelului Dunării în zona Cernavodă. Din datele pe care le avem (...), se pare că acest efect nu a fost unul durabil”, a declarat, astăzi, Cristian Bușoi, secretar de stat în Energie, la RFI.
El a avertizat, din nou, că "trebuie să fim pregătiţi şi pentru scenariul în care unitatea 2, pentru o scurtă perioadă de timp, nu ar funcţiona".
"Trebuie să fim pregătiţi şi am făcut paşii prin Hotărârea de Guvern privind situaţiile de criză, apoi prin aprobarea normativului de limitări de consum de către Transelectrica, aşa cum domnul prim-ministru a explicat public de câteva ori, e bine să fim pregătiţi şi pentru scenarii în care în cel mai rău caz, evident, am avea unele limitări de consum în orele de vârf la marii consumatori industriali, asta este ce poate fi mai rău", a mai spus Bușoi.
Bușoi, noi recomandări pentru eficientizarea consumului de energie
Apoi, el a venit cu noi recomandări pentru eficientizarea consumului de energie: ”Pur și simplu, mutarea unor activități din timpul orelor de vârf în afara acestor ore (orele de vârf 19:00-23:00 n.r.). Și poate aerul condiționat care să nu funcționeze la maxim între 19 și 22, acest gest făcut în același timp de un număr important de oameni ar putea să genereze un efect bun în sistemul energetic național. Și pe partea industrială, dacă anumite activități de revizie, de reparații, anumite concedii pot fi programate în aceste două săptămâni, între 10 și 24 august, să zicem, perioada critică, ajută foarte mult, pentru a nu ajunge la limitări pentru consumatorii industriali”.
Cristian Bușoi: Orice eficientizare de consum înseamnă şi un avantaj personal
Totodată, Bușoi a firmat în cadrul aceluiași interviu că orice eficientizare a consumului de energie înseamnă, pentru fiecare român, și facturi mai mici.
"Orice eficientizare de consum înseamnă şi un avantaj personal, prin scăderea facturii, dar fără să renunţe la confort, fără să ajungem în situaţii extreme, cum din păcate se propagă, că nu despre asta e vorba, nici să nu mai ţinem becul aprins deloc, nici să nu mai facem duş, nici să nu mai spălăm deloc, astea sunt lucruri despre care nu s-a vorbit", a mai declarat Bușoi.
Miruță anunța ieri că după scufundarea barjelor "am câștigat opt centimetri"
Deocamdată nu este clar unde și cum "s-a evaporat" atât de rapid efectul scufundării celor patru barje în Dunăre, mai ales că duminică, adică acum doar o zi, ministrul interimar al Apărării și Transporturilor, Radu Miruță, anunța opt centimetri în plus la nivelul apei în zona Cernavodă și cel puțin nouă zile câștigate pentru Unitatea 2 a centralei nucleare.
„8 cm câştigaţi la Cernavodă. Cel puţin alte 9 zile pentru Unitatea 2. Azi dimineaţă a fost prima măsurătoare după scufundarea barjelor în Dunăre şi dragarea unor praguri: după ce ieri cota apei scăzuse cu 3 cm, azi dimineaţă, la Cernavodă, nivelul apei în ultimele 24 de ore a crescut cu 4 cm. Prognoza ne spunea că scădem şi azi cu 4 cm. Deci am câştigat 8 cm net. Asta ne duce cu funcţionarea Unităţii 2 pentru cel puţin 9 zile, pe prognoza actuală", a scris Miruţă, duminică, într-o postare pe Facebook. Vezi mai mult AICI.
Apele Române spuneau că vom vedea efectele duminică și astăzi
Reamintim că barjele au fost încărcate cu tone de piatră, iar scufundarea lor s-a făcut treptat, una câte una. Operațiunea, descrisă ca fiind una complicată, fusese amânată două zile la rând, din cauza curenților foarte puternici din zona de confluență a brațelor Dunării. Primele două barje au fost scufundate în cele din urmă vineri - 7 august, iar ultimele două - sâmbătă, 8 august. După finalizarea operațiunii, Administrația Națională Apele Române anunța că primele efecte urmau să fie resimțite duminică seara și în cursul zilei de luni, adică astăzi, 10 august.
"Efectele operațiunii se vor resimți cel mai devreme mâine seara și în cursul zilei de luni. Estimarea specialiștilor ar fi ca, imediat, pe Dunărea Veche, după intersecție, să se resimtă o creștere de nivel de 6-7 cm și 2-4 cm la Centrală (la 60 km). Scopul ar fi ca în dreptul CNE Cernavodă să reușim să ajungem la un nivel minim de -228 cm", transmitea, sâmbătă seara, Administrația Națională Apele Române.
VEZI ȘI: Risc de blackout în România? Ce spune Transelectrica
Cum este folosită apa la răcirea reactoarelor de la Cernavodă. E nevoie de echivalentul unei piscine olimpice în fiecare minut, pentru fiecare reactor
Reamintim că în urmă cu câteva zile, directorul centralei nucleare de la Cernavodă, Romeo Urjan, explicase cum este folosită apa la răcirea reactoarelor.
"Apa de răcire funcționează în felul următor: fiecare unitate nucleară are nevoie de 40m³/s pentru funcționare în regim normal. Asta înseamnă, am făcut eu un calcul, o piscină olimpică în fiecare minut, pentru fiecare reactor. Deci în spatele acestor ziduri, se află casa pompelor, site, grătare și sunt trei pompe mari de 11 m³/s fiecare care asigură răcirea condesatorului turbinei. Acea răcire este necesară pentru a produce cei 700 de megawați pe care-i produce o unitate nucleară.
În afară de acele pompe de răcire pentru condesatorul turbinei mai avem și pompele de răcire pentru sistemele de răcire ale reactorului, care și ele mai consumă 10m³ în total. Deci ajungem la 40m³/s la fiecare unitate. În spatele acestor ziduri se află pompele mari care asigură răcirea reactorului", a explicat directorul centralei nucleare de la Cernavodă.
Precizăm că debitul Dunării, fluviul care traversează zece ţări europene din Germania până la Marea Neagră, a scăzut la minime istorice din cauza secetei. Una dintre cele mai mari îngrijorări este legată acum de producția de energie, nu doar în România, ci și în alte țări. În țara noastră, situaţia a impus deja o reducere a activităţii la centrala nucleară de la Cernavodă, care generează aproximativ 20% din energia electrică a ţării. Unul dintre reactoarele centralei a fost deja oprit, iar autorităţile au anunţat iniţial închiderea celui de-al doilea reactor, deşi ulterior au decis să îl menţină operaţional deocamdată. Scufundarea barjelor în Dunăre a fost făcută pentru a câștiga practic mai mult timp pentru reactorul 2 deoarece oprirea acestuia ar însemna, de fapt, oprirea completă a centralei nucleare de la Cernavodă.