Încă din primele minute ale emisiunii, profesoara Mariana Badea a ținut să lămurească problema xenismelor, cuvinte noi intrate în vocabular, și a dat exemplu chiar formatul în care se aflau. Profesoara a explicat că se pronunță corect „podcast” în limba română, „spre deosebire de alte xenisme care au intrat în vocabular”. „Nu spune podcast (N.R. - pɔdˌkæst) că faci abuz de engleză”, a avertizat Mariana Badea și a atras atenția că adaptarea cuvintelor noi trebuie să respecte spiritul fonetic autohton.
Așa a luat naștere și cel mai recent volum al său, intitulat sugestiv „Bumerang de manele... lingvistice”. Cartea se dorește a fi un tratament eficient, pentru că, așa cum a subliniat Mircea Badea, „este și foarte utilă pentru stricătorii de limbă”. Mariana Badea încearcă, așadar, printr-o misiune asumată, „să nu rămânem fără oxigen gramatical”.
„Din cauza” sau „datorită”? Greșelile clasice care ne zgârie pe creier
Una dintre cele mai flagrante greșeli de exprimare întâlnite în spațiul public, fie că vorbim de presă, politicieni sau oameni de rând, este confuzia dintre „din cauza” și „datorită”. Deși pare o chestiune elementară, confuzia a devenit aproape un standard. Mariana Badea demontează această ignoranță: „`Datorită` are sens pozitiv, iar `din cauza` are sens negativ”.
Profesoara explică extrem de simplu logica acestor cuvinte: „Dacă ai căzut din cauză că ai alunecat pe o coajă de banană, banana aia devine cauză. Dacă te-ai vindecat datorită unor medicamente care ți-au fost eficiente, înseamnă că e datorită”. Cu toate acestea, în mod bizar, unii oameni ajung să formuleze propoziții de genul „apartamentul a fost avariat datorită exploziei dronei”. Mircea Badea a punctat amuzat: „Parcă și mulțumești incendiului că ți-a luat casa foc”.
Un alt inamic public al limbii române discutat pe larg a fost grupul de cuvinte „ca și”, devenit un tic verbal exasperant. „Este înnebunitoare această expresie! Gruparea asta care înseamnă, în fond, `la fel cu`, `asemenea cu`, unii o folosesc ca să evite cacofonia și fac una în plus”. Folosirea abuzivă transformă o comparație într-o agresiune fonică, cum ar fi formularea „America ca și Rusia”, etichetată de Mariana Badea drept o greșeală care face comunicarea „cu totul și cu totul îngrozitoare”.
VEZI ȘI: Marii absenți din școală. Explicația profesoarei Mariana Badea
Anglicismele și jargonul psihologic: De ce „face sens” și „te conțin” distrug logica limbii
Adevăratele „manele lingvistice” moderne provin însă din traducerea mot-à-mot a expresiilor din engleză, combinate cu noul limbaj psihologic impus de experții în parenting. Unul dintre inamicii supremi ai logicii românești este expresia „face sens”, o traducere leneșă a englezescului „make sense”. Cuvântul românesc sens înseamnă „înțelesul unui cuvânt, sensul unei afirmații, înțelesul unei acțiuni”.
În ciuda faptului că locuțiunea corectă este „are sens”, oamenii repetă obsesiv forma tradusă forțat: „face sens e tradusă așa, pe direct din engleză [...] și nu are niciun nonsens, cum ar spune cineva”.
Dar culmea absurdului lingvistic este atinsă de o expresie devenită la modă printre psihologii de azi: „te conțin”. Profesoara Mariana Badea povestește stupefiată cum a descoperit expresia abia după ce a fost întrebată pe Facebook: „Este o chestie nouă a psihologilor, care înseamnă ca să te încarci tu, ca părinte, cu sentimentele și stările copilului [...] textual îi spui, că dacă nu-i spui, degeaba, nu poți: te conțin, dragul mami”. Această confiscare a emoțiilor este redată cu mult sarcasm, Mariana Badea observă că părintele devine „un fel de recipient care se încarcă cu trăirile și emoțiile” și se întreabă retoric: „Copilul ăla nu mai are voie să aibă emoții? [...] El ce este? Nu este și el un om, un omuleț? De ce să i le iei, lasă-l să le trăiască, să facă antrenament pentru viață”.
CITEȘTE ȘI: Limba română, între TikTok și lipsa lecturii. Radiografia școlii românești, prin ochii Marianei Badea
„Erudit din fire” și aberațiile din spațiul public literar
Limba română suferă și din cauza celor care se vor prețioși. Profesoara Mariana Badea a povestit o experiență revoltătoare pe care a avut-o la celebra cafenea Casa Capșa, un loc istoric al intelectualității. Acolo a găsit o descriere sub caricatura unei vedete de televiziune pe care scria negru pe alb: „erudit din fire”.
Combinația de cuvinte reprezintă o imposibilitate absolută. „Cum să fii erudit din fire? Te naști erudit, adică ți s-a născut ăsta, s-a născut citit cumva din fire? [...] Persoana respectivă poate să fie foarte erudită, dar n-are cum să fie din fire. Trebuie să fi muncit în viața lui, să fi făcut niște cercetări, să aibă lucrări din astea științifice de mare valoare”. Pentru a exemplifica penibilul situației, Mircea Badea a recurs la o comparație tăioasă: „Erudit e ca și bețiv, nu te naști, poți deveni”.
După parcurgerea „bumerangurilor” lexicale, iese la iveală că limba română a supraviețuit istoriei agitate a poporului, dar azi este strivită de neologisme goale și prețiozități absurde. Așa cum spune profesoara Mariana Badea, „limba română este singura entitate care ne definește pe noi ca nație, că ne place sau că nu ne place”. Indiferent de câte schimbări au trecut peste țară, „până și î-ul din interiorul cuvântului s-a schimbat [...] numai limba asta a rămas, frate”.