Fiica lui Lucian Blaga a scris și despre contribuția enormă pe care tatăl său a adus-o literaturii române.
"Domnului VICTOR PONTA
Prim-ministru al României
Subsemnata Dorli Blaga, fiica scriitorului Lucian Blaga, mă adresez Dumneavoastră într-o problemă care privește patrimoniul cultural al României. O fac nu numai în memoria Tatălui meu, ci și în memoria tuturor personalităților culturii române, ale căror MANUSCRISE se află în posesia fostului „Muzeu al literaturii române", în curs de desfiintare. Proprietarul care a dobandit prin justitie cladirea [procesul durează de ceva ani, muzeul a fost subordonat fie Ministerului culturii, fie Primăriei] nu a mai avut răbdare și a inițiat evacuarea.
Domnule Prim-ministru, alte opere ale culturii se pot restaura, se pot consolida și repara, pot, dacă se vrea, să fie apărate de jafuri. Evident pot fi și furate. Hârtia, ca suport al lucrărilor literare este cel mai PERISABIL suport și trebuie să se asigure condiții moderne de CONSERVARE.
Într-un comunicat sec în cadrul unui jurnal TVR1 s-a spus: muzeul se închide, conținutul muzeului se împachetează și va fi depus la „Casa Scânteii". No comment. Am spus „Casa Scânteii" pentru că procedeul mi se pare stalinist. Sper că sunteți de acord cu mine.
M-am consultat cu specialiști care au lucrat la Muzeu. Cel mai important este fondul Blaga, urmat de Sadoveanu, Rebreanu, T. Maiorescu, Slavici, Pillat, Comărnescu, Zarifopol s.a. T. Arghezi este puțin pentru că Mitzura a păstrat totul la Mărțișor. Pe care de altfel a reușit să îl salveze de intențiile de demolare ale lui Ceaușescu.
Sunteți prea tânăr ca să știți că Lucian Blaga a murit ca scriitor interzis.
Am donat în 1980 Muzeului Literaturii biblioteca Tatălui meu. Carte străină achizitionată de el în timpul carierei lui de funcționar al Ministerului de Externe [1926-1939], completată cu o mare parte a bibliotecii bunicului meu, politicianul Coriolan Brediceanu, din Lugoj, Banat [decedat 1908]. Muzeul a catalogat biblioteca. A fost evaluată la prețul de atunci al unui apartament nou construit de patru camere.
Câteva cuvinte despre Tatăl meu. Născut în 9 mai 1895, comuna Lancram, Sebeș-Alba. Liceul „Andrei Șaguna" Brașov 1906-1914. Facultatea de filozofie, Viena, 1916-1920 când își ia doctoratul. În 1918/19 îi apar primele poezii în revista „Glasul Bucovinei" din Cernăuți. În 1919 îi apar primele cărți: „Poemele luminii" și „Pietre pentru templul meu" care se bucură de mare succes. Se căsătorește cu Mama mea, Cornelia Brediceanu, medic stomatolog. În 1926 pleacă amândoi în serviciu diplomatic: Varșovia, Praga, Berna, Viena, Berna, Lisabona. În timpul carierei sale de atasat și consilier de presă este foarte apreciat de N. Titulescu cu care și colaboreaza direct [1928-1936].
.............
Nu colaborează cu regimul Antonescu. Demisionează din „Societatea de prietenie româno-germană" și „Astra". Își editează propria revista independentă de filosofie „Saeculum" având ca secretar de redacție pe asistentul lui de la catedră, Zevedei Barbu, membru în ilegalitate în PC, arestat împreună cu alți intelectuali de stânga în 1943. În aceeași perioadă filosofia lui Blaga este atacată de teoreticieni ai Bisericii ortodoxe.
Începând de prin 1946 Lucian Blaga este atacat virulent în presa vremii. În 1948 este eliminat din învățământul superior și Academie. Refuză să colaboreze cu noul regim. Cărțile lui sunt scoase din biblioteci și nu este voie să fie citat. Este urmărit de Securitate. I se asigura un post de bibliotecar de unde se pensionează în 1959, redactând și un testament editorial. În anii de interdictie a scris enorm de mult.
Mă întorc la Muzeu și manuscrise. După moartea Tatălui meu au început încet să apară lucrări postume.
La începutul anilor 70 am început să editez la Ed. „Minerva" seria de „Opere„ conform Testamentului editorial" al Tatălui meu, în 12 volume, ale căror manuscrise originale au fost predate Muzelui Literaturii.
Vă solicit deci, domnule Prim-ministru, să faceți uz de autoritatea D-voastă și să salvați de la moarte sigură acest foarte valoros patrimoniu prin transferarea în acea instituție care să asigure CONSERVAREA în cele mai bune condițiuni a acestuia.
1. Noua Biblioteca Metropolitana [Nationala]
2. Noua Biblioteca a Academiei Romane
3. Palatul Parlamentului- exista spatii neamenajate.
4. Fondul Blaga la BCU-Lucian Blaga, Cluj Napoca.
Fiind vorba de o problemă de interes național această scrisoare doresc să o fac publică.
Primiți, vă rog, asigurarea stimei mele,
Dorli Blaga.
SURSA: CONTRIBUTORS.RO
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
