În unele cazuri, pentru România, detalierea s-a făcut până la nivelul NUTS 3, adică până la nivel de județ, în majoritatea cazurilor oprindu-se la NUTS 2 – nivel regional. Anuarul se regăsește online pe site-ul Comisiei Europene.
Aproape o treime din bugetul UE este în subordinea comisarului pentru dezvoltare regională, Corina Crețu
Coeziunea între regiunile europene este una dintre prioritățile Uniunii, astfel că aproape o treime din bugetul UE (29,2%) este destinată politicilor de coeziune, coordonate de către comisarul pentru dezvoltare regională, funcție care în actuala legislatură este ocupată de către Corina Crețu – oportunitate nefructificată prin vreun proiect de anvergură propus spre finanțare. Disparitățile între regiuni sunt coroborate cu dezvoltarea socioeconomică inegală, lipsa de mobilitate geografică, moștenirea fostelor sisteme economice, gradul de disponibilitate a resurselor (inclusiv a celor umane), acestea manifestându-se sub forma deprivării sociale, a condițiilor precare de locuit, sisteme deficitare de educație și sănătate, nivel ridicat de șomaj, infrastructură neadecvată. Uniunea Europeană alocă fonduri nerambursabile pentru proiecte consistente care vizează reducerea inegalităților, în special regiunilor în care produsul intern brut pe cap de locuitor este sub 75% din media europeană.
PIB-ul pe cap de locuitor din regiunile României, cu excepția regiunii București-Ilfov, ne plasează între săracii Europei
Regiunea București-Ilfov este singura regiune românească în care PIB-ul pe cap de locuitor este mai mare cu până la 50% față de media europeană; în general, regiunile din jurul capitalelor sunt mult mai dezvoltate decât celelalte regiuni din țară, doar că în cazul nostru diferența este considerabilă, la fel ca în Ungaria și Polonia. De altfel, regiunea București-Ilfov este printre cele cinci regiuni europene care au cunoscut cel mai mare ritm de creștere în perioada 2007-2016, similar regiunilor în care se află Budapesta și Varșovia.
Situații asemănătoare cu cea de la noi, în care PIB-ul în majoritatea regiunilor este sub 75% din media europeană, se mai înregistrează în Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia, țările baltice, aproape toată Portugalia și vestul Spaniei, acestea fiind regiunile cele mai puțin dezvoltate ale Europei. Bulgaria, Croația, Slovenia și Grecia sunt singurele țări europene în care nicio regiune nu depășește media europeană.
La polul opus, cele mai dezvoltate regiuni europene sunt cele din jurul Londrei (PIB pe cap de locuitor de șase ori mai mare decât media europeană), Luxemburg, regiuni din sudul și estul Irlandei, regiunea Bruxelles și Hamburg, toate cu PIB pe cap de locuitor de mai mult de două ori mai mare decât media europeană.
Cu excepția a două regiuni, România înregistrează cea mai mică putere de cumpărare din UE
Puterea de cumpărare a majorității românilor (mai puțin a celor din Regiunea Vest și București-Ilfov) este cea mai mică din Europa, aceeași situație regăsindu-se în Bulgaria, Slovenia, în centrul Greciei și în Ungaria (cu excepția vestului).
În general, productivitatea muncii în România este sub jumătate din media europeană
Productivitatea muncii (înțeleasă ca sumă de bani câștigată pentru o oră de lucru) din Regiunea Nord-Est este de sub 25% din media europeană (deși această regiune are cea mai mare rată de angajabilitate din toată România). Doar în regiunea București-Ilfov se înregistrează productivitate a muncii între 50 și 75% din media europeană. În anul 2015, un european primea în medie 35,4 euro pentru fiecare oră lucrată.
Salariile cele mai mari le primesc angajații din Austria, sudul Germaniei și Franța, unde productivitatea muncii este peste media europeană.
Regiunea Vest are cei mai mulți angajați în domeniul producției de mașini auto din toată Europa
Una din șapte persoane din Regiunea Vest angajate în sectorul non-financiar este salariată în domeniul producției de mașini auto, remorci și semiremorci.
România pune accent foarte mic pe partea de cercetare și inovare
Strategia de dezvoltare Europa 2020 propune ca, până în 2020, toate țările membre să aloce 3% din buget pentru cercetare și inovare (R&D). Germania, Austria, Marea Britanie, Suedia și Belgia sunt singurele țări europene în care mai mult de o regiune a depășit pragul de 3%. Cele mai mari cheltuieli pentru R&D sunt de obicei în regiunile în care se află capitalele sau în cele cu o forță de muncă specializată: cu institute de cercetare, cu parcuri științifice sau care au o colaborare strânsă între universități și întreprinderi private.
România nu are nicio regiune în primele 31 din Europa care depășesc target-ul de 3% din buget alocat pentru partea de cercetare și inovare. Doar bugetul regiunii București-Ilfov prevede între 0,5% și 1% pentru R&D, restul regiunilor alocând sub 0,5% din buget pentru această ramură.
Mai puțin de 0,25% dintre angajații din regiunile românești activează în domeniul R&D
Doar în Regiunea București-Ilfov sunt între 0,75% și 1,25% angajați în cercetare și inovare, spre deosebire de unele regiuni din Franța, Germania și Marea Britanie unde peste 1,75% dintre angajați sunt în acest domeniu, iar media europeană este de 0,86%.
România este printre țările cu cei mai puțini angajați în domeniul științei și tehnologiei
Din populația activă a Europei, mai mult de patru din zece angajați sunt absolvenți de studii superioare, ingineri, profesioniști în domeniul sănătății, al tehnologiei informației și comunicațiilor. În cazul nostru, mai puțin de o treime din populația activă a regiunilor românești este angajată în acest domeniu, o situație asemănătoare înregistrându-se doar în câteva regiuni din sud-estul Ungariei, în sudul Greciei și în sudul Italiei.
În majoritatea regiunilor românești, mai puțin de 75% dintre gospodării au acces la internet
Acesta este cel mai mic procent de penetrare a internetului din Uniunea Europeană. Locuințele din regiunea Nord-Vest au acces la internet în proporție de 80-85%, în timp ce aproximativ 85-90% dintre gospodăriile din Vest și București-Ilfov se pot conecta la internet. În majoritatea Germaniei, a Marii Britanii și a țărilor nordice membre, mai mult de 90% dintre locuințe se pot conecta la internet.
Regiunea Nord-Est ocupă ultimul loc în Europa în ceea ce privește procentul populației adulte (16-74 ani) care folosește internetul zilnic
În 2017, au fost 30 de regiuni europene în care mai puțin de 60% dintre adulții cu vârstă între 16 și 64 de ani folosesc internetul zilnic, regiuni care sunt predominant localizate în România, Bulgaria, Grecia, Franța, sudul Italiei și Portugalia. Ultimele cinci regiuni în clasamentul utilizării zilnice a internetului se află toate în România, pe ultimul loc fiind Regiunea Nord-Est cu 40% din populația adultă care folosește zilnic internetul. București-Ilfov e singura regiune din țară în care cel puțin 60% din populația adultă folosește zilnic internetul, în timp ce media europeană este de 72%. La pol opus, sunt 19 regiuni în care mai mult de 90% din populația adultă declară că folosește internetul zilnic, printre care regiuni din Olanda, Suedia, Danemarca, Finlanda, Luxemburg și Marea Britanie.
Regiunea Vest înregistrează cel mai mare consum de social media din România (60-70% din populația adultă 16-74 ani)
Consumul de social media a devenit important în condițiile în care acest mediu de transmitere a informațiilor nu mai este folosit doar în scopul divertismentului, ci a devenit o platformă importantă de informare și mobilizare în general, respectiv de comunicare politică și de marketing. În regiunile Sud-Vest și Sud-Est sunt cele mai mici rate de consum pentru social media (40-50%), în timp ce în celelalte regiuni, social media este accesată de aproximativ 50-60% din populația adultă cu vârstă între 16 și 74 de ani.
În 28 de regiuni europene, rata utilizării rețelelor sociale este de peste 70% în rândul populației adulte, cu mult peste media europeană de 54%; dintre aceste regiuni, multe sunt în Belgia, în statele nordice (cele membre), în Marea Britanie și Malta.
În Regiunea Sud-Oltenia, doar 1 din 50 de adulți folosește internet banking
Semn inclusiv al încrederii în platformele de plată online, utilizarea internet banking-ului în România și Bulgaria este cea mai scăzută dintre toate statele europene, sub 25% (toate cele 11 regiuni codașe în clasamentul european al utilizării de internet banking sunt localizate în România și Bulgaria).
Mai puțin de o treime dintre români cumpără bunuri și servicii online
Românii au foarte puțină încredere în comerțul online, fiind singurii care, alături de bulgari, nu au nicio regiune în care mai mult de 30% dintre adulți achiziționează bunuri și servicii online. Regiunile care preferă cel mai mult acest mod de comerț sunt situate cu precădere în țările nordice și în Marea Britanie.
Având în vedere faptul că regiunile României sunt printre ultimele în ceea ce privește majoritatea indicatorilor care conferă o imagine asupra gradului de dezvoltare socială, economică și tehnologică, nu e de mirare că după 100 de ani de la constituirea lor ca națiune, românii nu sunt foarte mândri că sunt români. Într-un studiu al IRES pentru ultimul număr al Revistei Sinteza, dedicat Centenarului, se arată că, pe o scală de la 1 la 10, sentimentul de mândrie față de România are o valoare medie de 7,51.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
