EXCLUSIV  Piese de mare frumuseţe în Licitaţia “Maeştri ai Portretului”

Magdalena Popa Buluc / 24 ian 2017 / 15:43 Salveaza PDF Comentarii
Nicolae Tonitza, Copil cu fundă verde
Descriere foto: Nicolae Tonitza, Copil cu fundă verde

Casa Artmark anunţă, pentru 7 februarie, la ora 19:30, o licitaţie ale cărei loturi sunt exclusiv portrete, semnate de artişti importanţi ai artei româneşti. Între ele, o colecţie de 8 tablouri ale lui George baron Löwendal (1897, Sankt Petersburg - 1964, Bucureşti), figurând, într-un stil realist-naturalist, ţărani, figuri de notablităţi din lumea satului. Reţinem dintre ele, mai ales, Portretul lui Nichifor Zariciuc, pictat în 1944, aşa cum este notat pe verso, în Comuna Mahala din judeţul Cernăuţi. El este evaluat la 1.400 - 2.200 de euro.

Se pare că portretul ca gen artistic ar fi apărut foarte devreme, în preistorie. Atunci oamenii au devenit preocupaţi de propria reprezentare sau de reprezentarea celor din jur. Arta portretului a înflorit apoi în Grecia Antică şi, în special, în sculptura romană, ajungând până în zilele noastre sub diferite forme. Marii maeştri ai genului au lăsat în urma lor lucrări emoţionante, care vibrează de sensibilitate umană şi artistică. Călcând pe urmele acestora, pictorii români au îndrăgit la rândul lor acest gen foarte expresiv, dovadă fiind numărul mare de lucrări din “atelierul” fiecăruia. Fie că este vorba despre Portretul unui bătrân urâcios (Autoportret) de Corneliu Baba, despre o Chivuţă de Nicolae Vermont, ori poate o Ţărăncuţă a lui Nicolae Grigorescu sau un Copil cu fundă verde de Nicolae Tonitza, arta portretului izvorăşte cu îndemânare şi abilitate de sub penelul pictorilor români.


Nicolae Tonitza, În cerdac

 

Semnalăm câteva dintre operele care ne-au atras în mod special atenţia.

Ne-am obişnuit ca în aproape toate licitaţiile să existe măcar o lucrare de Nicolae Grigorescu (1838, Pitaru, Dâmboviţa - 1907, Câmpina). De data aceasta este propusă bine cunoscuta Țărăncuță din Rucăr, un ulei pe lemn,evaluată la 25.000 - 45.000 de euro şi provenind din colecția istorică ing. Eugen Ștefănescu. Pe verso se află autentificare olografă Jean Al. Steriadi: "Cap de țărancă pictură în ulei pe panou de lemn. Semnat dreapta jos, autentic de N. Grigorescu."

Realizat în a doua jumătate a creaţiei artistului, lucrarea păstrează eclerajul folosit de Grigorescu în multe din portretele sale

“Prin temă dar şi prin subiect pictural, lucrarea noastră se înscrie în ciclul de figuri de ţărănci cu puneri în pagină foarte apropiate, fiecare piesă aducând un accent diferit prin fizionomia şi psihologia personajului. Aceste efigii pot fi plasate între genul portretului şi genul capului de expresie. Probabil că prezenta pictură este mai aproape de portret prin trăsăturile aparte ale chipului (deosebite de majoritatea fizionomiilor de ţărănci cu feţe rotunde), prin ovalul elegant al feţei şi linia nasului accidentată, prin aerul mândru degajat de personaj”, scrie istoricul de artă Ioana Beldiman.


Corneliu Baba, Autoportret

 

O variantă de asemenea foarte apropiată de portretul pe care îl analizăm (credem că este mai vizibil diferită de imaginea din Vlahuţă), într-o colecţie particulară bucureşteană (2016), variantă reprodusă în Francisc Şirato, 1938 sub titlul Petite fille paysanne (Ţărăncuţă).  

Două creaţii ale lui Nicolae Tonitza (1886, Bârlad - 1940, Bucureşti) vor face, desigur, deliciul colecţionarilor.

Copil cu fundă verde, pictat în 1924-1925 este estimate la 70.000 - 120.000 de euro.

Portretul, probabil unul dintre cele mai celebrate subiecte din cariera lui Tonitza, reprezintă, fără îndoială, cel mai înalt produs vizual de pe durata deceniului trei al secolului trecut. Universul intim pe care îl (re)creează artistul la mijlocului anilor ‘20 a stat la baza multor subiecte, însă pictarea chipurilor celor apropiați, coroborată cu dezvoltarea unui substrat atât de expresiv, a modelat un ciclu unic în pictura românească. Ochii copiilor lui Tonitza sunt indiscutabil unul dintre acele embleme pe care le recunoaștem ca fiind definitorii pentru istoria artei, fie ea universală sau autohtonă. În portretul oferit acum descoperim un chip din universul intim al artistului, așa cum este marea majoritate a portretisticii tonitziene. Copiii săi, nepoții săi sau copiii prietenilor apropiați aveau să devină pentru circa 5-6 ani subiectul principalelor compoziții realizate de Tonitza. Perioada cea mai benefică a reprezentat-o desigur autoizolarea de la Vălenii de Munte, când, pentru circa 3 ani, Tonitza a lucrat exclusiv în sânul familiei lărgite. Viața alături de cei patru copii (Petru, Irina, Catrina fiind ai săi), nepoata Nineta fiind și ea prezentă în casa pictorului, a reprezentat principala sursă de vizual pentru încă bolnavul Tonitza, al cărui reumatism îl împiedica să se aventureze în mari excursii în afara casei. Ochii acaparează o bună parte a chipului, se contopesc cu genele și sprâncenele, ce se topesc sub căldura acelui verde de smarald. În aceeași manieră inefabilă de semitransparență, nasul și buzele roșii sunt numai menționate, impresia fiind subordonată și topită în privirea pătrunzătoare. 

 

Francisc Șirato, Lectură

 

Relativ din aceeaşi perioadă (1923-1924) datează şi În cerdac.

Opera a participat în expoziția Capodopere de Nicolae Tonitza din colecții particulare, Noaptea Muzeelor 2015, Galeriile Artmark.

Tonitza ajungea în primăvara lui 1921 în Vălenii de Munte, unde își instala atelierul și casa. Iată ce îi scria el, în 5 august 1921, lui Ștefan Dimitrescu, imediat după stabilirea în noua casă: “…sunt într-adevăr la Vălenii de Munte, unde ne-am strămutat ca să răsuflăm - mai ales cu copiii - în largul unui acaret fără proprietăreasă dedesubt. Am aici o casă bătrânească, compusă din un salon vast, o tindă respectabilă, o odaie zdravănă, o bucătărie de iarnă, una de vară, cerdac pe cinste, plus alte edecuri: grajd, magazie, coștereață, pivniță și un alt lăcaș care ar putea fi confundat cu parlamentul român, dacă în afară de un anumit miros – (specific democrațiilor de răspântie) – ar avea și o siluetă mai impunătoare. Să-ți mai spun că în preajma casei am și o grădină de zarzavat, precum și o livadă de pruni în întindere de circa două pogoane, în care, toată ziua, îmi stau godacii, mai mult în pielea goală decât îmbrăcați...”

 

Hans Eder, Păstorel Teodoreanu


În cerdac vine să completeze acel univers pe care Tonitza, atât ca artist, cât și ca soț și tată avea să îl experimenteze timp de 3 ani. Subiectul operei este o fetiță surprinsă odihnindu-se pe balustrada din lemn a pridvorului, pridvor ce ajută nu numai la localizarea opera, cişi la datarea ei. Recursivitatea elementului arhitectural în creația lui Tonitza nu este întâmplătoare, pictorul alegând să puncteze anumite compoziții cu mici efecte decorative sau structurale ca balustrada pridvorului. Valoare estimativă: 25.000 - 35.000 de euro.

 

Octav Băncilă, Profetul

 

Portretul l-a preocupat în mare măsură şi pe Corneliu Baba (1906, Craiova - 1997, Bucureşti), un interes special trezind seria Autoportretelor. Unul dintre acestea, intitulat Portretul unui bătrân urâcios, pictat în 1980, este propus în licitaţia de la Artmark.

Autoportretele semnate de Corneliu Baba reprezintă imaginea sintetică şi în acelaşi timp completă a întregii creații a artistului. Asemenea celorlalte cicluri tematice ale artistului, autoportretele – începând cu primul, din 1922, imberb, uşor rafaelit, şi terminând cu ultimele, cele mai recente, din 1991, se propun într-un traseu progresiv, în care chipul artistului apare din ce în ce mai topit în propria pictură, cu o anatomie ce se stinge gradual. Astfel, autoportretele lui Corneliu Baba, nu sunt doar o componentă importantă a operei acestuia ci, prin însăşi esenţa lor, o soluţie în interpretarea întregii sale creaţii precum şi o profundă cugetare asupra condiţiei umane. Ca în cazul fiecărui autoportret, periodizarea ne ajută să descoperim și celelalte componente ce țin de viața artistului. Baba la 74 de ani ne apare la fel de vioi și avid: instituise de doar 3 ani ciclul Spaime, pe care avea să îl elaboreze. Valoare estimativă: 6.000 - 12.000 de euro.

 

Eustațiu Stoenescu, Pe gânduri (Lucia Sturdza Bulandra)

 

I se alătură, de acelaşi autor, Olandeză (1992), evaluat la2.500 - 4.500 de euro.

Atrage atenţia şi un frumos portret de Francisc Şirato (1877, Craiova - 1953, Bucureşti), Lectură, realizat înprima jumătate a anilor '30.

Interiorul cu model feminin s-a coagulat în pictura lui Șirato în special datorită personajului analizat - cunoscuta Lila Nădejde, nepoata artistului, ce va fi pictată pe parcursul a mai bine de un deceniu. În 1926-1927 apar primele opere, în care modelul preferat este prezentat în diverse ipostaze, inițiind un adevărat ciclu ce va deveni mai mult decât relevant. Albumul (col. Dona) sau Fată lucrând filet (Muzeul Național de Artă al României) sunt printre primele pânze care menționează subiectul amintit, opere dezvoltate exclusiv în jurul modelului, ce răspund, ca și uleiul de față, unor interogații picturale mai adânci. Valoare estimativă: 6.000 - 9.000 de euro.

 

Ion Theodorescu-Sion, Madonă

 

Un portret cu rezonanţe afective şi intelectuale este Păstorel Teodoreanu de Hans Eder (1883, Braşov - 1955, Braşov), ce provine din colecţia istorică Alexandru și Marta Teodoreanu. Realizat în 1936, portretul a fost realizat de Eder în perioada în care acesta se muta temporar în București (1935-1937). Cel mai probabil întâlnirea dintre pictor și scriitor a fost intermediată de Octavian Goga, care se cunoștea și colaborase cu Teodoreanu încă din anii 1920 (în cadrul publicației "Țara Noastră"). De altfel, în același an 1936, Eder realiza și portretul lui Octavian Goga ce astăzi se regăsește în colecția Muzeului Memorial de la Ciucea. Opera este reprodusă în catalogul "Hans Eder", de Mihai Nadin, Editura Meridiane, București, 1973. Valoare estimativă: 2.000 - 3.000 de euro.

 

Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Noaptea de Înviere

 

Cunoscut de publicul larg mai ales pentru tablourile sale cu flori, Octav Băncilă (1872, Corni, Botoșani - 1944, Bucureşti) este un portretist redutabil, multe dintre lucrările sale din această categorie, purtând însă titluri generice. În 7 februarie sunt propuse două asemenea opere. 

 

Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Dimineața la câmp


Profetul (1914), provine din colecţia George Macovescu, Ministru de Externe (1972-1978) şi Preşedinte al Uniunii Scriitorilor (1978-1982).

Realist prin excelență, atât datorită perioadei de studii de la Academia bavareză din München, dar și a faptului că principiile sale estetice au fost mereu racordate la viața de zi cu zi, Octav Băncilă a abordat subiecte apropiate universului proxim pe întreaga durată a carierei sale. Promotor al artei “utile” sau cu “tendinţă”, artistul a recurs la expresia directă, dezvoltând un limbaj autonom, caracterizat de descriptivism şi economie de mijloace. Portretul este astfel primul care punctează exact aceste crezuri, chipurile pictate de Băncilă fiind grăitoare: țigani și florărese, bătrâni evrei, țărani sau nomazi, toți au fost portretizați prin ochiul realist al artistului. Valoare estimativă: 6.000 - 9.000 de euro.

 

Nicolae Vermont, Lecția de seară

 

De acelaşi autor, Fumătoarea de pipă, compoziţie pitorească, evaluată la2.500 - 3.500 de euro

Un pictor din păcate mai puţin cunscut în afara sferei colecţionarilor avizaţi este Eustaţiu Stoenescu (1885, Craiova - 1957, New York). Faptul că Eustațiu Stoenescu este numit unul dintre cei mai importanți portretiști (chiar din lume) nu mai este o noutate, mai ales dacă ne gândim că încă din epoca contemporană lui era măgulit cu cele mai prețioase remarci asupra creației sale. În pictura românească, în ceea ce privește portretistica, el avea să umple vidul lăsat de dispariția lui G.D.Mirea, care a reprezentat pentru o bună perioadă de timp etalonul în această categorie. Însă pictura lui Stoenescu nu va fi doar un înlocuitor, ci și următorul nivel pictural, creația sa fiind recunoscută drept superioară. Anii petrecuți la Paris, în preajma lui Jean Paul Laurens și clientela selectă pe care a avut-o atât în Europa cât și în America îl plasează pe Stoenescu în suita portretiștilor de seamă ai interbelicului. În această licitaţie figurează lucrarea Pe gânduri (Lucia Sturdza Bulandra), evaluată la 1.500 - 2.500 de euro.

 

Nina Arbore, Portret de artist

 

În cei 20 de ani de carieră în țară, aproximativ între 1926 şi 1947, Alexandru Moser Padina (1904, Padina, Buzău - 1994, Zürich) și-a lăsat amprenta asupra postimpresionismului românesc, ajungând către 1947 să fie considerat unul dintre maeștrii interbelicului. Era invitat să se alăture ultimei mari asociații artistice de până la venirea comunismului, lua parte la expoziția Asociației Arta, ce îi avea drept membrii pe Dărăscu, Iser, Petrașcu, Ștefan Popescu, Steriadi și Stoenescu. Portretul Bunicul, degajând o notă de duioşie, se regăsește în ciclul de portrete realizate în prima parte a carierei, atunci când critica de artă îi compara creația cu cea a lui Schweitzer-Cumpăna, atât prin prisma tehnicii, cât și prin cea a temelor abordate. Este evaluat la 2.500 - 3.500 de euro.

 

Iosif Iser, Odaliscă cu teorbă

 

Pictor al simbolului, Ion Theodorescu Sion (1882, Ianca, Brăila - 1939, Bucureşti) reușește să redea cu o deosebită finețe specificul național, fără a-i diminua autenticitatea sau impactul. Pornind de la folclor și tradiție, el creează compoziții complexe și extraordinar de sugestive. Recuzita utilizată este deseori extrasă din cultura populară - ceramică, scoarță sau icoană - singurul lucru variabil fiind structura compozițională. 

 

Iosif Iser, Pariziancă


Madonă, pictat în 1929-1930, nu face excepţie. Ineditul operei este oferit de modalitatea în care portretul poate fi interpretat și ca o icoană, postura modelului fiind pur decorativă. Valoare estimativă: 10.000 - 15.000 de euro.

Semnalăm şi două creaţii ale lui Rudolf Schweitzer-Cumpăna (1886, Piteşti - 1975, Bucureşti), de această data de o cromatică exuberantă: Noaptea de Înviere (6.000 - 9.000 de euro) şi Dimineaţa la câmp (2.000 - 3.500 de euro), datată 1925.

Cea de a doua a făcut parte din expoziția Rudolf Schweitzer-Cumpăna 125 de ani de la naștere, deschisă în 2011, la Muzeul Național Cotroceni şi este reprodusă în  catalogul Comori ale artei româneşti, Pictură şi grafică de Iosif Iser şi Rudolf Schweitzer-Cumpăna, de Robert Bogan, apărut la Masoud Noormohammadian, Master Print Super Offset, 2009.

 

Henri H. Catargi, Nud pe șezlong


Studiu pentru Neagoe Basarab de Arthur Verona (1868, Brăila – 1946 Bucureşti) îl prezintă, în maniera picturii votive, pe Neagoe Basarab în postura de voievod-ctitor. Pictura ni-l relevă pe domnitor într-o postură inedită, chiar dacă iconografic subiectul este mai mult decât împământenit. Diferența se simte în gândirea portretului, care, în comparație cu viziunea clasică, ne prezintă un Neagoe Basarab într-o postură accentuată de servitudine față de creația omului și a lui Dumnezeu, Biserica.

Cel mai probabil, studiul face parte din pregătirea preliminată a unei fresce, fiind cunoscută expertiza lui Verona în ceea ce privește pictura murală. Valoare estimativă: 800 - 1.200 de euro.

 

Camil Ressu, Lectură pe malul mării

 

Să mai amintim, la capitolul Pictură, o serie de portrete oscilând între duioşie şi puritate, uneori cu aluzii moralizatoare, alteori preponderent pitoreşti, cum ar fi Lecția de seară de Nicolae Vermont (1866, Bacău - 1932, Bucureşti), evaluat la 2.500 - 4.500 de euro, La pozat de Octavian Angheluţă (1904, Brăila - 1979, Bucureşti), cu o valoare estimativă de 800 - 1.500 de euro, Florăreasă de Ludovic Basarab (1868, Galaţi - 1933, Bucureşti), propus la 450 – 650 de euro, Evreu de Jean Cheller (1911, Bucureşti - 1952, Bucureşti), estimat la 800 - 1.200 de euro.

 

Camil Ressu, Aișe

 

De o factură mai interiorizată, cu un demers psihologic de analiză a modelului, Portretul unui artist de Nina Arbore (1889, Bucureşti - 1942, Bucureşti), provenind din colecţia artistei, este evaluat la1.000 - 1.800 de euro.

 

Theodor Aman, Odaliscă cu mărgăritare

 

În rândul portretelor de copii se detaşează Ochi albaștri (600 – 900 de euro) şi Rochiţa roz (600-900 de euro), ambele semnate de Constantin Isachie Popescu (1888, Paşcani - 1967, Bucureşti), Portret de băiat de Alexandru Moscu (1896, Bârlad - 1979, Bucureşti), estimate la 700 - 1.200 de euro, Inocență de Constantin Artachino (800 - 1.200 de euro).

Secţiunea Grafică include o serie de lucrări absolut admirabile.

Amintim în primul rând Nud cu evantai (6.000 - 9.000 de euro), guașă pe hârtie lipită pe carton, Odaliscă cu teorbă (3.000 - 5.000 de euro), creată în 1945, şi Pariziancă (1.500-2.500 de euro),de Iosif Iser


Nicolae Grigorescu, Țărăncuță din Rucăr

 

Un frumos Nud pe șezlong, acuarelă şi creion pe hârtie,realizat în 1937 de Henri H. Catargi (1894, Bucureşti - 1976, Bucureşti), este estimat la 300 – 500 de euro. 

De o accentuată modernitate, acuarela cu accente de guaşă Siluete, de Magdalena Rădulescu (1902, Râmnicu Vâlcea - 1983, Paris), este evaluată la 800 - 1.500 de euro.

În încheiere, nu putem omite două gravuri de Theodor Aman (1831, Câmpulung Muscel, Argeş - 1891, Bucureşti): Cadână cu voal (400 – 600 de euro), o acvaforte şi gravură cu acul, intitulată de artist Une Femme de Bucharest, şi Odaliscă cu mărgăritare (800 - 1.400 de euro), acvaforte şi ac pe hârtie vărgată, cu filigran.

 

Lowendal, Nichifor Zariciuc


Te-ar putea interesa








Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?


Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.27