EXCLUSIV  Manevra lui Horia Constantinescu. Cazul Nordis explodează: Îngerul protector al celor care au prejudiciat consumatorii! Dezvăluiri despre Vicol și Ciorbă, făcute din interiorul ANPC

Omul de afaceri Vladimir Ciorbă a zis despre Nordis, marți noapte: „Am un business - Nordis. Unde m-au prins autoritățile locale m-au bubuit. Unde m-a prins ANPC-ul m-a bubuit”.

Sorin Susanu, care a lucrat la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), a declarat că afirmațiile făcute de Vladimir Ciorbă în legătură cu sancțiunile aplicate de instituție nu sunt conforme cu realitatea.

„Este evident că ceea ce spune domnul Ciorbă este nereal. Există și documente care arată asta”, a afirmat Sorin Susanu. Acesta a subliniat că proiectele imobiliare vândute de compania lui Vladimir Ciorbă au încălcat reglementările legale, practicile fiind considerate înșelătoare.

Un exemplu concret este proiectul de la Brașov, unde dezvoltatorul a obținut autorizație pentru apartamente și locuințe individuale, însă acestea au fost vândute drept camere de hotel pentru un sistem de aparthotel, cu promisiunea unor venituri lunare garantate. Mai mult, imaginile prezentate clienților nu corespundeau cu realitatea proiectului autorizat, inducând astfel în eroare cumpărătorii.

În Constanța, situația a fost inversă: autorizația prevedea construcția unui hotel, însă dezvoltatorul a vândut apartamente. Sorin Susanu a precizat că reglementările pentru hoteluri și apartamente sunt diferite, atât din punct de vedere al normelor, cât și al dimensiunilor și altor cerințe tehnice. Mai mult, construcția a fost extinsă cu mai multe etaje decât era prevăzut inițial.

„Așadar, nu este real ceea ce spune domnul Ciorbă despre sancțiunile ANPC”, a concluzionat Susanu, subliniind că aceste practici au fost considerate înșelătoare și au atras măsuri din partea autorităților.

„Ar trebui să ne uităm la o practică comercială incorectă și înșelătoare pentru client din următoarea perspectivă: spre exemplu, la Brașov, autorizația de construcție era pentru apartamente și locuințe individuale și nu pentru ceea ce vindeau ei, respectiv cameră de hotel care să funcționeze în sistem de aparthotel și le garantau o anumită sumă de bani pe lună, pentru că autorizația prevedea altceva.

Mai mult decât atât, toate imaginile pe care ei le-au prezentat cu viitoarea construcție nu erau în concordanță cu autorizația existentă, deci practic îi păcăleau printr-o prezentare mult mai frumoasă și diferită față de proiect.

La Constanța, lucrurile au stat invers: acolo erau autorizați pentru hotel și ei vindeau apartamente; reglementările, normele, dimensiunile și multe alte aspecte sunt diferite la ceea ce înseamnă hotel față de apartament, deși acolo discutăm de o problemă care a pornit din primul moment... au construit mai multe etaje... etc.

Așa că nu este real ceea ce spune Vladimir Ciorbă despre sancțiunile ANPC!”, ne-a spus Sorin Susanu.

Laura Vicol care este „ca un înger protector”

Scandalul Nordis ia amploare, iar acuzațiile privind protecția oferită de instituții de stat dezvoltatorului imobiliar se înmulțesc. Fostul comisar-șef ANPC susține că investigațiile în acest caz au fost obstrucționate chiar de conducerea instituției, iar numele Laurei Vicol este un element-cheie în această ecuație.

Potrivit declarațiilor, Horia Constantinescu, șef ANPC, ar fi blocat demersurile de verificare a practicilor comerciale ale Nordis, invocând influența unor politicieni puternici. Mai mult, comisarii ANPC ar fi fost avertizați că trebuie „să-i mulțumească Laurei Vicol, care este ca un înger protector pentru ei”, sugerând astfel o posibilă influență în acest caz.

Nordis este acuzat că a impus clauze abuzive în contracte, cum ar fi interdicția de a înscrie promisiunile de vânzare în Cartea Funciară, permițând astfel dezvoltatorului să vândă imobilele către terți, lăsând consumatorii fără locuințele plătite. ANPC avea obligația să intervină și să sancționeze aceste nereguli, dar se pare că influența politică a împiedicat măsurile ferme, a spus Sorin Susanu.

Această situație ridică întrebări grave despre ingerința politicului în instituțiile statului și despre cum a fost posibil ca sute sau mii de consumatori să fie prejudiciați fără ca autoritățile să intervină eficient.

„Vedem în aceste zile amploarea cazului Nordis. Toată această amplă schemă de prejudiciere a consumatorilor nu ar fi fost posibilă fără complicitatea directă sau indirectă a unor instituții din statul român. În cazul ANPC, situația așa a stat. În calitatea mea de comisar-șef ANPC, am demarat verificări încă din 2022, dar Horia Constantinescu, șeful ANPC, a avut o abordare extrem de fermă în care ne-a obstrucționat astfel de activități. Am făcut demersuri legale și anumite instituții ale statului cunoșteau aspecte referitoare la acest subiect. Încă din 2022 le-am informat. 

Este de notorietatea relația lui Horia Constantinescu cu Laura Vicol. Nouă, comisarilor ANPC, ni s-a transmis în mod direct și clar că trebuie să-i mulțumim Laurei Vicol care este ca un înger protector pentru noi și posibil această protecție să fi fost oferită în acest fel. Mai mult decât atât, este posibilă ingerința în actul de control a conducerii actuale a ANPC în cazul cercetărilor aflate în momentul de față în cazul Nordis. ANPC avea obligația legală de a interveni, de a obstrucționa orice formă de prejudiciere a consumatorului, de a vedea o practică comercială incorectă, o inducere în eroare a consumatorului, a numeroaselor clauze abuzive din contractele între Nordis și consumatori”, a zis Sorin Susanu pentru DC News.

„Am fost întrebat de Horia Constantinescu cum îndrăznesc să mă gândesc la măsuri ferme împotriva Nordis, ținând cont de ce politicieni se învârt acolo? Ca urmare, instituțiile din România ar fi putut și aveau obligația să intervină și să limiteze modul în care schema Nordis a prejudiciat sute și mii de consumatori. Putem discuta de astfel de cazuri și în situația altor dezvoltatori imobiliari. Ca urmare, concluzia este că atunci când inginerința politicului în instituțiile statului este extrem de mare duce la probleme majore”, a subliniat comisarul.

„Dacă discutăm despre un exemplu concret de o clauză abuzivă din acele contracte pe care ANPC ar fi trebuit să o constate și să o elimine ar putea fi aceea referitoare la interdicția de a se nota aceste promisiuni de vânzare cumpărare în CF-ul imobilului, lucru prevăzut de lege care este și un drept al consumatorilor. Noi am fi putut elimina această clauză. Poate dacă făceam acest lucru, parte dintr -o posibilă premeditare a celor de la Nordis care au gândit că nu trebuie să se înscrie aceste promisiuni în CF tocmai pentru ca CF-ul construcției să-i fie liber de sarcini și, în acest fel, ulterior, să poată vinde sau înstrăina în orice formă construcția către un terț și astfel consumatorii să rămână fără bunul pentru care au plătit banii ar fi fost imperios necesară”, ne-a spus Sorin Susanu.

Curtea de Apel București a amânat pentru miercuri, la ora 15,00, pronunțarea unei decizii pe cererea procurorilor DIICOT de arestare preventivă a celor 11 inculpați reținuți în dosarul Nordis.

Acuzațiile din dosar sunt de constituire a unui grup infracțional organizat, delapidare cu consecințe deosebit de grave, spălare a banilor, evaziune fiscală, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, stabilirea cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, toate în formă continuată.

De asemenea, Ioana Băsescu, fiica fostului președinte Traian Băsescu, și fosta deputată PSD Andreea Cosma au fost acuzate de implicare în afacerea Nordis, în calitate de notărițe, însă ele au fost lăsate de procurori să plece acasă, fiind cercetate sub control judiciar.

În urma perchezițiilor efectuate luni au fost identificate și ridicate peste 50 de sisteme informatice și dispozitive de stocare a datelor (laptopuri, tablete, un server, memory stick-uri și hard-diskuri externe), telefoane mobile, sume de bani în lei, euro și alte monede, înscrisuri, obiecte de lux (ceasuri, bijuterii și genți ce poartă însemnele unor mărci cunoscute).

Ancheta vizează 40 de persoane fizice și 32 de firme și se referă la un grup infracțional organizat, structurat pe un model piramidal cu trei paliere, care a conceput și pus în aplicare un mecanism infracțional complex, constând în promovarea și dezvoltarea unor proiecte imobiliare sub acoperirea mai multor societăți comerciale, urmate de încasarea de sume de bani de la clienți (cumpărători), delapidarea fondurilor societăților, inducerea în eroare a cumpărătorilor cu ocazia executării ante-contractelor și contractelor de vânzare-cumpărare, evidențierea de operațiuni fictive în contabilitatea societăților controlate în scopul sustragerii de la plata taxelor și impozitelor datorate bugetului de stat și stabilirea cu rea-credință a taxelor (TVA), având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul de stat ori compensări datorate bugetului general, cauzându-se prejudicii societăților comerciale, clienților cumpărători și bugetului de stat.

Fondurile financiare ilicite astfel obținute au fost supuse procesului de spălare a banilor.

Din investigațiile efectuate a rezultat că eșalonul secund al grupării de criminalitate organizată a fost format din persoane apropiate liderilor (aflate în relație de rudenie sau prietenie), care au aderat la grupare și au sprijinit-o activ, prin diverse modalități, sub controlul și îndrumarea acestora, iar ultimul palier a sprijinit grupul infracțional organizat pe anumite componente sau în anumite perioade, având atribuții de a întocmi documentația aferentă operațiunilor de vânzare a imobilelor, intabulare sau consultanță juridică (notari și avocați) și de a încasa sume de bani provenite din săvârșirea infracțiunii de delapidare, sub diferite titluri justificative.

Actele de urmărire penală au condus la constatarea faptului că, în perioada 2019 - 2024, liderii grupului infracțional organizat, prin intermediul a cinci societăți comerciale, au încasat de la clienți persoane fizice sau juridice, cu titlu de avans, în cadrul unor promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare, respectiv contracte de vânzare-cumpărare (apartamente/parcări și mobilier), suma de peste 957.000.000 lei (peste 195 milioane euro).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News