Lucruri mai puțin știute despre Focșani, simbol al Unirii Principatelor în 1859. Legătura cu Ștefan cel Mare care a mutat decisiv granița în 1489

'Legătura Focşaniului cu Ştefan cel Mare este una indirectă, dar lui îi datorăm ridicarea oraşului. E drept că nu imediat, nu în timpul domniei sale, ci decenii multe după, dar dacă nu ar fi mutat el hotarul dintre Moldova şi Ţara Românească, la 1489, în urma unui alt război pe care l-a avut cu vecinii munteni, de pe râul Putna pe râul Milcov, probabil că Focşaniul nu ar fi apărut pe hartă. Zona aceasta avea deja oraşe.', povesteşte istoricul Laurenţiu Rădvan, profesor universitar la Facultatea de Istorie a Universităţii 'Alexandru Ioan Cuza' din Iaşi.

'Un oraş era Râmnicu Sărat în Ţara Românească, un altul se ridicase pe Putna, în Moldova, Târgul Putna, cel mai probabil în zona Boloteşti de azi. Deci dacă nu era această decizie a lui Ştefan cel Mare de a muta pe Milcov hotarul, poate că Focşaniul ar fi rămas un sat, satul lui Focşa, aşa cum era cunoscut, dar prin această decizie s-au creat premisele ridicării Focşaniului.'

'Aici, la locul de vamă, aveam o situaţie unică în spaţiul românesc, până la 1859, două oraşe, Focşanii Munteni şi Focşanii Moldoveni, fiecare cu administraţia lor, cu organizarea lor, cu primarii săi, cu bisericile sale'

Firesc, aici s-a aşezat o vamă, care a creat condiţiile favorabile instalării unor negustori şi meşteri, pentru că la vamă se stătea cu orele pentru a trece dintr-o parte în alta. Aici, la locul de vamă, aveam o situaţie unică în spaţiul românesc, până la 1859, două oraşe, Focşanii Munteni şi Focşanii Moldoveni, fiecare cu administraţia lor, cu organizarea lor, cu primarii săi, cu bisericile sale', mai spune istoricul Laurenţiu Rădvan.

Unirea de la 24 ianuarie 1859 a făcut ca cele două oraşe să devină unul singur, într-un context favorabil pentru Ţările Române, de care oamenii politici ai acelor vremuri au profitat.

'Ne aflăm într-un moment istoric deosebit la jumătatea secolului al XIX-lea, care, deşi iniţial părea defavorabil Ţărilor Române şi părea să aibă efecte negative, într-un final, a fost întors în favoarea românilor.

În contextul Războiului Crimeei, Rusia, încă o dată, ocupase Principatele şi revenise cu trupele de ocupaţie. Dar a fost această situaţie nouă în care puterile europene de data aceasta au reacţionat destul de solidar şi au răspuns acestei provocări a Rusiei.

La Congresul de la Paris, oamenii politici au reuşit să ridice problema Principatelor Române

La Congresul de la Paris, oamenii politici au reuşit să ridice problema Principatelor Române şi, într-un final, s-a luat decizia de a se consulta populaţia prin acele consultări ale Divanelor Ad-hoc. Finalul a fost organizarea unor alegeri la începutul lui 1859 şi alegerea aceluiaşi domn în ambele Principate Române.

În acest context, Focşaniul s-a aflat la mijloc, într-un fel era şi un loc simbolic, iar acest simbol al Unirii s-a perpetuat până în ziua de astăzi. Iar focşănenii s-au asociat ideii unirii şi au susţinut-o. Hora Unirii s-a jucat şi la Focşani, în contextul în care, sigur, exista o concurenţă între Focşanii Munteni şi Focşanii Moldoveni, fiecare cu administraţia lui, conducerea lui, cu oameni politici care susţineau o tabără sau pe cealaltă. Dar oamenii politici ai acelor vremuri s-au remarcat prin faptul că şi-au depăşit interesele personale şi au pus totuşi interesul comun naţional mai presus şi au decis că unirea este favorabilă şi în avantajul acestor două ţări', precizează Laurenţiu Rădvan.

O şansă ratată a Focşaniului de a deveni capitala României

S-a vorbit, în timp, despre o şansă ratată a Focşaniului de a deveni capitala României, dată fiind poziţia sa geografică şi rolul jucat în Unirea Principatelor Române.

'Niciodată nu s-a luat în serios ideea ca Focşaniul să devină capitală a Principatelor Române. Au fost voci care au susţinut această idee şi acestea veneau în special dintre Moldova, care se regăsea în situaţia de a nu mai avea capitală la Iaşi, pentru că aceasta se muta la Bucureşti, deci în celălalt capăt al ţării. Da, au fost voci care au susţinut ideea unei capitale la Focşani, dar individuale şi care nu au fost luate în serios. E drept că în luarea deciziei pentru stabilirea capitalei a cântărit foarte mult această idee a îndepărtării de graniţa cu Rusia, pentru că Iaşiul era la numai câţiva zeci de kilometri de graniţa cu Rusia şi exista această traumă, încă foarte prezentă, a numeroaselor ocupaţii ruseşti. Bucureştiul a fost ales drept capitală, iar Focşaniul a primit, în compensaţie, această Comisie Centrală, al cărei sediu nu a supravieţuit până astăzi. Dar Focşaniul rămâne, clar, ataşat ideii de unire, e un simbol tocmai pentru că s-a aflat la hotarul dintre cele două ţări', a spus istoricul.

Astăzi, mărturie a graniţei care despărţea Focşanii Munteni de Focşanii Moldoveni stau Borna de hotar, dar şi inscripţionarea pe stradă, printr-un pavaj special, a locului prin care trecea altădată graniţa dintre cele două ţări române.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News