Legea Educației. Gavrilă: Nu avem curajul

Deschidere an școlar
Descriere foto: Deschidere an școlar

Preşedintele Comisiei pentru învăţământ din Camera Deputaţilor, Camelia Gavrilă, a declarat că decidenţii nu au curajul să abordeze "tranşant şi corect" Legea Educaţiei.

Deputatul social-democrat a participat luni la o dezbatere pe marginea rezultatelor studiului "Educaţie pentru democraţie în şcolile din România", dat publicităţii în luna octombrie şi care descrie atitudinile şi valorile profesorilor faţă de societate, sistem politic, precum şi faţă de profesie.

"Nu avem odată curajul să abordăm tranşant şi corect Legea Educaţiei, să răsturnăm ca o tablă de şah pionii şi să îi aşezăm păstrând însă valorile şcolii româneşti şi nu trebuie să fetişizăm întru totul valorile şcolii occidentale. Se circulă mult, sunt schimburi de experienţă, sunt conferinţe, ştim foarte bine că fiecare sistem educaţional îşi are imperfecţiunile lui, dar în întâlnirea şi în dialogul acestora, într-o aşezare a tablei de şah, poate s-ar găsi o soluţie mai bună, în contextul în care sistemul este conservator. Presiunile nu sunt numai dinspre societatea civilă, ci şi dinspre părinţi care vor un anume tip de şcoală, un anume tip de educaţie şi evident că fiecare voce a fiecărui actor contează", a declarat preşedintele Comisiei pentru învăţământ.

La dezbatere a participat şi directorul executiv al Agenţiei "Împreună", Gelu Duminică, care a susţinut că Legea Educaţiei Naţionale este cea mai schimbată lege din ultimii ani.

"Peste 250 de amendamente din 2011 până în momentul de faţă. Dacă te uiţi la Legea Educaţiei din 2011 şi o pui în paralel cu cea de acum, nu are nicio legătură. Atunci stăm şi ne gândim, putem să acţionăm şi altfel decât după ureche, putem să avem o lege pe nişte cifre, pe nişte date, pe nişte priorităţi pe care România şi le desemnează? Răspunsul e nu. Pentru că orgolii, pentru că politicul, pentru că cei care sunt decidenţii consideră că nu e timpul pentru chestia asta", a menţionat Duminică.

El a precizat că marea problemă a educaţiei nu sunt banii. "Sunt o o mulţime de lucruri care pot fi făcute cu banii actuali în condiţii mult mai bune decât sunt în momentul de faţă", a spus sociologul.

"Profesori pe care îi creează Universităţile sunt degeaba"

Pe de altă parte, vicepreşedintele Coaliţiei pentru Educaţie, Emanuel Beteringhe, a afirmat că Universităţile primesc bani de la minister pentru a forma nişte profesori care "nu vor profesa aproape niciodată".

"90 şi ceva la sută din potenţialii profesori pe care îi creează Universităţile sunt degeaba, primesc bani de la minister ca să formeze nişte profesori care nu vor fi profesori aproape niciodată. Cineva cu curaj ar lua formarea profesională de la Universităţi şi ar face o şcoală naţională pentru profesori cu prognoză pe doi, trei, cinci ani în care ar putea să formeze nu 3.000 de profesori de care avem nevoie în fiecare an, ci 4 - 5.000, dar nu 50.000 şi prost formaţi, ci 5.000 şi formaţi bine. Într-o astfel de formare profesională ar putea cu siguranţă să se regăsească un element important de cum să gestionezi clase diverse, ce înseamnă democraţie, şanse egale etc. În loc să facem mult pentru toată lumea şi degeaba, am putea să facem puţin şi bine. Avem şi banii, e nevoie de curaj", a punctat Emanuel Beteringhe.

În opinia sa, profesorii nu sunt expuşi unor mecanisme democratice.

"Multe dintre şcoli sunt conduse într-un mod în care numai democratic nu îi putem spune. De asemenea, felul în care relaţionează alte instituţii ale statului cu profesorii nu este democratic. Primesc un ordin şi trebuie să îl execute", a mai punctat Beteringhe.

Fundaţia Friedrich Ebert (FES) România a lansat în luna octombrie studiul intitulat "Educaţie pentru democraţie în şcolile din România".

Studiul arată că peste 45% dintre profesori sunt de acord şi cred că ar fi foarte bine şi bine dacă România ar fi guvernată de un lider puternic, care minimizează rolul Parlamentului şi al alegerilor, iar peste 60% cred că ne trebuie un guvern de specialişti care să conducă cum crede el că e mai bine. De asemenea, nivelul de toleranţă socială al profesorilor este scăzut, chiar mai redus pentru unele categorii de persoane decât în restul societăţii. Cel puţin unu din opt profesori se pronunţă în favoarea plasării elevilor romi în clase separate, şi doar patru din cinci au optat pentru varianta învăţării în clase diverse etnic.



STIRE RECOMANDATA

Te-ar putea interesa








Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?


Copyright 2018 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.24