"Bonusul învingătorului" este factorul cheie de după alegerile prezidențiale. S-a bucurat de el și Traian Băsescu, se bucură și Klaus Iohannis. Între sondajele din 2005 și în cele din 2015 cu privire la încrederea în personalități politice există coincidențe frapante, atât în ceea ce privește explozia de încredere, cât și în ceea ce privește căderea spectaculoasă atât de invocată recent în ceea ce-l privește pe actualul președinte.
Ultimele sondaje date publicității arată o scădere dramatică pentru președintele Klaus Iohannis în topul încrederii electoratului. Din iunie 2015 până în august 2015, încrederea electoratului în Klaus Iohannis a scăzut cu 10% în studiul CSCI, de la 69% la 59%. Potrivit informațiilor DCNEWS, și în sondajul AVANGARDE situație este asemănătore. Klaus Iohannis avea un procent de încredere de 73% în iulie și în august, potrivit sondajului ce urmează să fie dat publicității, are o cotă de încredere de 62%, după cum a declarat Marius Pieleanu, pentru DCNEWS.RO. Analistul politic spunea despre Klaus Iohannis că a pierdut cota de încredere din cauza atitudinii vizavi de Codul Fiscal: "a pierdut două-trei procente din cauza episodului cu noul Cod Fiscal, unde din punct de vedere comunicațional și mediatic, a ales o soluție proastă".
La alegerile prezidențiale din 2004, Traian Băsescu a fost ales cu votul a 51,2% din electoratul care a mers la vot, în condițiile în care nu era un candidat mediatizat. La începutul lui 2005, după două luni de mandat, un sondaj realizat în perioada 10-17 februarie de IMAS îl cota pe Traian Băsescu la un procent de încredere de 63%. Traian Băsescu s-a bucurat atunci atât de "bonusul învingătorului", dar și de o mai bună acoperire în media. Șapte luni mai târziu, un sondaj realizat tot de IMAS în perioada 9-16 septembrie arată că încrederea electoratului în Traian Băsescu scăzuse la 48%, o scădere apropiată de cea cunoscută acum de Klaus Iohannis, care a scăzut, potrivit sondajului CSCI 19%. Traian Băsescu a pierdut din cota de încredere atunci din cauza că la câteva luni după instalarea guvernului condus de Călin Popescu Tăriceanu, din cauza majorității fragile din Parlament, i-a cerut demisia prim-ministrului pentru a provoca alegeri parlamentare anticipate și a forma o majoritate confortabilă. Călin Popescu Tăriceanu a fost inițial de acord, dar apoi s-a răzgândit. Apar astfel primele disensiuni și se formează două tabere. La toate acestea s-a adăugat și doctrina asumată de Traian Băsescu de președinte jucător. Sondajul INSOMAR din 2006 îl cota pe Traian Băsescu la un procent de încredere de 55%, explicabil, pentru că Traian Băsescu și-a schimbat electoratul, recuperând ce a pierdut din electoratul PSD. În 2007, un sondaj CSOP îl cota la un procent de încredere de 47%, iar în 2008 la 40%. În ianuarie 2009, 50% din electorat avea încredere în Traian Băsescu. Fostul președinte Traian Băsescu a obținut al doilea mandat cu 50,33% din voturi. În noiembrie 2010, Jurnalul scria că Traian Băsescu a ajuns la o cotă de încredere de 9,8%.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu