”Justiția acceptă sentința urnelor”
Nu cred că testele, fie pentru nitriții din apă, fie pentru independența Justiției, au vreo valoare. Alta decât aceea de PR. Presa care îl susține pe Traian Băsescu insistă, însă, asupra unor lozinci, care merită clarificate. Împreună cu o parte a clasei politice, spune că Justiția a trecut testul de independență atunci când a decis arestarea lui Mircea Băsescu.
Ce dovadă mai bună vreți? Spuneați că Traian Băsescu controlează Justiția, uite că nu o face, de vreme ce i-au săltat propriul frate.
Primul care atacă această demonstrație este chiar președintele, care intervine cu două ore înaintea arestării și spune: Am ales! Cu alte cuvinte, i-am lăsat să-l salte. E bine că nu s-a băgat, dar e rău pentru faza cu testul. Căci, dacă alegea altfel, putea să intervină...
Urmează politicului, cu întârziere de un mandat
Istoria disputelor dintre Justiție și Politic este veche. Profesorul Cristian Pârvulescu arată, pe baza datelor istorice, că Justiția urmează politicul cu întârziere de un mandat. ”Teoria a fost elaborată în SUA, în anii 30 ai secolului trecut, spune prof. Pârvulescu. Setul de politici New Deal, propus de Roosevelt, a fost blocat de Justiție, de Curtea Supremă. După realegerea președintelui, Curtea nu a mai avut nicio obiecție, la aceleași măsuri. Justiția acceptă sentința urnelor, când există probleme de interpretare, au spus analiștii. Și la noi se observă aceeași tendință. CSM s-a contrat cu Traian Băsescu, în primul mandat. Apoi, noul CSM a fost pe linie, a acționat în același spirit cu președintele Traian Băsescu. Se poate vorbi despre o schimbare de generații, e drept, dar nu în așa măsură încât să fie singura explicație pentru schimbarea de atitudine. Au fost și alți factori. De exemplu, judecătorii și procurorii au devenit conștienți că sunt o putere și pot acționa în stilul în care o face lumea politică: stabilesc alianțe și își execută dușmanii! Și, nu în ultimul rând, a fost vorba despre respectarea sentinței urnelor”.
Testul fără echivoc
Dacă am putea privi cu detașarea omului de știință, așa cum o face prof. Pârvulescu, ar însemna că adevăratul test al independenței Justiției nu este arestarea fratelui Mircea Băsescu. Dacă nu-l arestau, încălcau nu doar Codul Penal, ci și Legea Gravitației. E posibil să vezi un măr urcându-se singur în pom, dar spectatorii știu că e, de fapt, un trucaj ordinar.
Deci, dovada supremă care ar valida independența Justiției, după două mandate ale lui Traian Băsescu, ar fi achitarea dușmanului său. În același timp, dușman al procurorilor și judecătorilor. Celebrul Dan Voiculescu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ion Iliescu, lecție pentru ”noua clasă politică”, greu de înțeles de către luzării momentului de Val Vâlcu
