Georgeta Filitti, respinsă la catedra din Cluj, la un post universitar, pe motiv că e femeie. „Eu nu am avut senzația inferiorității din cauza faptului că sunt femeie”

Ionuț Vulpescu.: Tradiția înseamnă memorie, înseamnă că îți amintești de niște lucruri și le faci în continuare, în prezent. E ștafetă.

Georgeta Filitti.: Iată, iată!

I.V.: De ce? Suntem mai degrabă, dacă nu amnezici, oricum, uituci. De ce uităm? Nu avem tradiții atât de puternice sau ne adaptăm tot timpul?

G.F.: Știți ce? Eu aș fi mai nuanțată și aș spune că unele lucruri le păstrăm. De pildă, în foarte multe gospodării care funcționează încă în întreaga țară, poate mult mai mult în Moldova și în Transilvania și mai puțin în partea de sud, sunt anumite mâncăruri. Am fost deunăzi la Bârlad și am mâncat poale în brâu. Păi poalele alea în brâu, făcute la o cofetărie, nu îi dau numele, că pe urmă se spune că i se face reclamă, deși mie mi se pare un lucru bun, știți cum arătau? Erau ca niște plăcinte, niște prăjituri împărătești. Splendid făcute, așezate pe un carton și nu știu ce... brânză de vaci și cocă. Era nu știu ce savanterie. Eh, asta le găsești cel puțin de 200 de ani în bucătăria moldovenească, în faimoasa carte de bucate a lui Kogălniceanu. Și o mulțime de alte lucruri.

I.V.: O altă pasiune constantă a dvs.

G.F.: Da, da, da, da, da și cum să vă spun, după părerea mea, cei mai buni bucătari sunt bărbații, nu femeile. Femeile aterizează în bucătărie când nu au încotro, sau când bărbații le spun: „la cratiță!”

I.V.: Sau când societatea e una de tip conservator nu britanic, ci românesc.

G.F.: Nu. Dar trebuie să spunem acum că sunt foarte multe femei antreprenor, vă spun sincer, eu nu am avut senzația inferiorității din cauza faptului că sunt femeie. O singură dată am fost răsplătită. Mi se năzărise, aveam nu știu ce povești aici, la București, și s-a făcut un post liber de conferențiar la Cluj. Eu mi-am trecut doctoratul la Cluj. Deci aveam oarecare legături acolo. Atunci am vrut să candidez. Și mă duc să îl informez pe rector, cu care îmi trecusem doctoratul. „Domnule Rector, m-am înscris la examen!” „Foarte bine ați făcut, dar eu am să votez împotrivă!” Să știți că nu mi-a fost ușor când mi-a spus. „Dar de ce?” „Fiindcă sunteți femeie!”

I.V.: Asta se întâmpla în urmă cu mulți ani.

G.F.: Se întâmpla prin anii ’70.

I.V.: Să sperăm că un rector nu mai spune astăzi așa ceva.

G.F.: Poate că avea dreptate, cine știe, poate că avusese în catedrele acelea niște femei mai vocale, nu știu să vă spun. Dar eu acum am impresia că acolo unde sunt femei, lucrurile merg bine. Acum și femeile, și bărbații, au și plusuri și minusuri. Să nu exagerăm.

Georgeta Filitti: „Nu vreau să devin și eu cu orice preț un mentor care dă lecții societății.”

I.V.: Competența ar trebui să fie criteriul, nu?

G.F.: Competența ar trebui să fie criteriul, sigur că da, și din păcate, știți ce cred eu că ne lipsește nouă? Să mă înțelegeți, domnule Vulpescu, pentru că nu vreau să devin și eu cu orice preț un mentor care dă lecții societății.

Podcastul complet poate fi vizionat aici:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News