În ajunul sărbătorii Sfântului Dumitru, în anumite zone ale țării se aprind focurile purificatoare. Tradiţia Focului lui Sumedru merge mai departe şi adună sute de localnici în preajma flăcărilor, unde se împart covrigi, nuci și fructe.
Focul este aprins de către tineri în seara ajunului sărbătorii de Sf. Dumitru, iar în jurul acestuia se adună întreaga suflare a satului şi se strigă, în cor, formula consacrată „Hai la Focul lui Sumedru!". Femeile împart covrigi, nuci, mere şi chiar băutură. La plecare, participanţii iau cărbuni aprinşi cu care fertilizează grădinile şi livezile. Ce este "Focul lui Sumedru"Obiceiul îşi are originea în îndepărtata istorie a popoarelor, când oamenii primitivi sărbătoreau descoperirea focului prin cântece şi jocuri. Mai târziu, odată cu apariţia religiilor, focul a devenit ceva sfânt, un dar al unui zeu, sărbătorit la o anumită dată. Creştinii l-au suprapus sărbătoririi Sfântului Dumitru care, după tradiţie, este culegătorul şi strângătorul tuturor pâinilor şi fructelor. Pentru aceasta, pledează şi etimologia cuvântului Sf. Dumitru - Sân' Dumitru - Sân' Medru – Sumedru sau Simedru.
Semnificaţia Focului lui Sumedru este aceea a unui scenariu al morţii şi renaşterii anuale a unei divinităţi fitomorfe, un ceremonial ce cuprinde moartea violentă a zeului îmbătrânit la sfârşit de an, prin tăierea unui arbore din pădure, urmată de renaşterea acestuia prin incinerare. Focul are rol purificator şi regenerator. Cenuşa, cărbunii aprinşi şi alte resturi din rugul funerar sunt luate de săteni pentru a fertiliza grădinile şi livezile.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
