În preajma unui imens foc, care în ultimii ani este întreținut de cauciucuri, locuitorii se adună pentru a împărți în general covrigi, mere, nuci, dar și vin și țuică. În jurul focului se va striga în cor Hai la Focu' lui Sumedru!, iar despre cei care sar peste foc se spune că vor fi sănătoși tot anul.
Sumedru este asociat cu moartea naturii, cu sosirea iernii și a frigului. Sumedru a preluat numele și data de celebrare ale Sfântului Dumitru, Marele Mucenic de la Tesalonic din calendarul ortodox. În ajunul sfântului Dumitru se fac pomeniri ale morților și se aprind ruguri, aceste obiceiuri având drept scop câștigarea bunăvoinței strămoșilor pentru a obține în anul care vine recolte bune. În legende, credințe sau basme, Sumedru era un om obișnuit, crescător de animale sau un sfânt care umbla pe pământ însoțit adesea de Sângiorz.
Se știe din tradiția străveche că ajunul Sfântului Dumitru se mai numește popular și "Moșii lui Sfântul Dumitru" sau "Moșii de brânză și de lapte".
O superstiție a ajunului Sfântului Dumitru ne arată că dacă, în noaptea lui Sumedru oile se culcă grămadă, în ciopor, atunci va fi iarnă grea. Dacă oile vor dormi răsfirate, atunci se așteaptă o iarnă blândă.
De asemenea, o altă superstiție, a iernii grele care va veni, mai este dată de abundența nucilor sau a gutuilor, precum și de proviziile supradimensionate ale hârciogilor.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
