Pentru prima oară, "Portretul doamnei Fălcoianu" alături de 15 schițe «în oglindă», avers-revers, semnate de Theodor Aman, vor fi expuse, grație unor "vindecări miraculoase" realizate de către pictorii și restauratorii Ioan D. Popa și Simona Predescu.
Vezi și Dovedește că ai spirit aventurier și descoperă cultura indiană
"Patrimoniul Muzeului Municipiului București are în slujba sa competențe față de care trebuie să aduc recunoașterea cuvenită. Universul lui Theodor Aman va fi cunoscut de acum înainte și datorită unor vindecări miraculoase realizate de colegii mei, pictori și restauratori, Ioan D.Popa și Simona Predescu. Un număr de 15 schițe «în oglindă», avers-revers, sunt expuse pentru prima oară, alături de un portret simbol, al unui personaj care-și dezvăluie povestea, tot în premieră. Doamna Fălcoianu, soția generalului Ștefan Fălcoianu, a cărei frumusețe se regăsește în calitatea restaurării dar și în circumstanțele care ne-au adus-o mai aproape. La peste un secol și jumătate distanță, un suflet descoperă cu uimire chipul îndepărtat al unei rude de care auzise numai în poveștile bunicilor și pe care o știa numai privind monumentul funerar realizat în mărime naturală de sculptorul francez Antoine-Auguste Préault și care poate fi vazută la cimitirul Bellu. Dl. Matei I.Hofmann, ambasadorul Germaniei la Budapesta a sprijinit restaurarea și punerea în valoare a portretului doamnei Fălcoianu. Școala românească de Arte Frumoase, a cărei piatră de fundare poartă și semnătura lui Theodor Aman, primește în dar, la 150 de ani distanță, peste 30 de vindecări miaraculoase pe care le datorăm colegilor noștrii, Ioan D. Popa și Simona Predescu. Muzeul Theodor Aman va găzdui acest neprețuit dar, iar publicul este așteptat să descopere în detaliul recuperat câteva foarte interesante studii de istorie urbană, surprinse cu delicatețe de ochiul atent al maestrului Aman", a declarat Adrian Majuru, manager (director) Muzeul Municipiului Bucureşti.
Despre "Portretul doamnei Fălcoianu"
Portretul doamnei Fălcoianu, ca act de creaţie, are o poveste care se întinde de-a lungul mai multor ani. Este evident că acest portret a fost făcut la comandă fiind un "portret de aparat" însă, în rezolvarea lui, Aman a fost interesat nu doar de redarea cât mai fidelă a trăsăturilor personajului pe care-l portretiza, ci şi de aspectul plastic al lucrării. Personajul nu comunică cu pictorul, pozează privind în altă direcţie. Este posibil ca portretul să nu fi fost făcut după model ci după o fotografie întocmai ca şi alte portrete, unele dintre ele fiind postume celor reprezentaţi. Relevant este şi faptul că stratul pictural care definitivează lucrarea datează cu puţin timp înaintea morţii lui Aman cu toate că lucrarea a fost începută cu aproximativ douăzeci de ani înainte.
Acest fapt s-a observat în urma studiului lucrării sub lumina ultraviolet, ieşind astfel în evidenţă o fluorescenţă diferenţiată între insulele de culoare rămase neacoperite din fondul pictat iniţial şi stratul pictural realizat în ultima etapă. Dacă în etapa iniţială fondul era lis şi relativ egal cromatic, în etapa finală pictorul depăşeşte constrângerea impusă de exigenţele unui portret comandat şi foloseşte o pensulaţie mai largă, energic aplicată, specifică acestei etape a procesului de creaţie a pictorului Theodor Aman.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
